Curiozitatile naturii
TEPOASELE PUSTIURILOR ARIDE
Colindând drumurile şerpuitoare ce leagă rarele sate de amerindieni din Arizo-i nordul Mexicului, ne va întâmpina o vegetaţie stranie. Pe solul uscat, de natură vulcanică, acoperit cu bolovani, se întind naiişti şi pădurici alcătuite din felurite soiuri de plante, cu forme care de care mai originale. Indiferent de varietatea înfăţişă ...
[ continuare ] PLANTE PLIMBARETE
Emigranţii europeni în America au a-dus cu ei voluntar, dar mai ales involuntar, şi seminţele unor plante care, în 300-400 de ani, s-au aclimatizat atât de bine şi s-au răspândit atât de mult în Lumea Nouă, încât
par a se fi găsit de când hăul pe acele meleaguri.
Plante ruderale (de pe marginea dru murilor), ca păpădia ori pătlagina ("urm ...
[ continuare ] PLANTE SIMTITOARE
Suntem înclinaţi să credem că, lipsite de sistem nervos, plantele nu simt. Ele nu reacţionează în nici un fel dacă le smulgem din pământ, dacă le ciupim frunzele ori le tăiem florile. Aparent, aşa se întâmplă. în realitate însă, plantele au o formă de sen¬sibilitate specifică, cel mai adesea ascunsă ochiului nostru, de un t ...
[ continuare ] PLANTE VIVIPARE
Ne-am obişnuit cu ideea că viviparitatea - înmulţirea prin pui vii - este caracte¬ristică seriei animale şi chiar unul din ma¬rile praguri ce despart cele două regnuri biologice.
Dar cum la orice regulă există şi ex¬cepţii, viviparitatea se întâlneşte şi în lumea plantelor.
Viviparitatea este o adaptare a plante¬lor, determinată de ...
[ continuare ] PLANTE SAPROFITE
Dacă plantele parazite trăiesc pe soco¬teala fiinţelor vii, cele saprofite îşi procură substanţele nutritive din cadavrele plante¬lor şi animalelor (sapros însemnează în gre¬ceşte putreziciune). Saprofnele, extrem de numeroase, se recrutează mai ales din rândul mixomicetelor, bacteriilor şi ciupercilor in¬vizibile şi vizibile (cu păl ...
[ continuare ] PLANTE SEMIPARAZITE
După felul hrănirii, mai există şi o altă categorie de plante, numite mixotrofe sau semiparazite. Aceste plante au clorofilă şi, aparent, nu se deosebesc cu nimic de înfă¬ţişarea generală a plantelor autotrofe. Dar clorofila lor nu reuşeşte să prepare toate substanţele necesare. Şi atunci, cu ajutorul haustorilor, ele ...
[ continuare ] PLANTE COCOTATE
în încâlceala înspăimântătoare a pă¬durilor ecuatoriale şi tropicale, lupta pen¬tru captarea luminii ia proporţii dramatice. Copacii falnici reuşesc să-şi atingă obiecti¬vul. La fel şi lianele, care îşi răsucesc trun¬chiurile volubile pe suporţii naturali ai pă¬durii. In schimb, plantele ierboase cu sta¬tură mijlocie primes ...
[ continuare ] PLANTE INSECTIVORE
Plantele verzi, după cum bine se ştie, îşi pregătesc singure hrana cu ajutorul fotosin-tezei. Bioxidul de carbon şi energia solară sunt elemente oarecum constante. Com¬poziţia solului, prin caracterul său divers şi variabil, sileşte planta să treacă la o serie de adaptări.
Sunt cazuri când un element de cea mai mare importanţ&# ...
[ continuare ] PLANTE MELOMANE
în timpul primului război mondial şi după aceea, cunoscutul biolog indian J. D. Bose a consacrat mulţi ani de cerce¬tare efectului muzicii asupra plantelor, ajungând, după nenumărate experienţe cu aparate fine şi complicate, imaginate de el, aşa-numitele crescografe, la concluzia că unele plante se dovedesc sensibile la muzică, reacţionân ...
[ continuare ] PLANTE BATIMETRU
Cele mai caracteristice plante autotrofe ale mărilor şi oceanelor sunt algele. Ca să-şi asigure fotosinteza, algele trăiesc numai până la adâncimea la care lumina este în¬destulător de puternică pentru îndeplinirea acestui proces fiziologic.
O parte din razele solare sunt reflectate de oglinda apei. Pe măsură ce coborâm în adâncimi, intensitatea l ...
[ continuare ] PLANTE-CEASORNIC
Acum două-trei veacuri erau la modă ceasurile florale, tot aşa ca şi limbajul flo¬rilor, adică exprimarea unui gând sau a unui sentiment prin intermediul unei anu¬mite flori care în codul simbolic al îndră¬gostiţilor avea o semnificaţie precisă. Un buchet de violete comunica sentimente sin-cere şi discrete. Crinul vorbea de o dra¬goste pură &# ...
[ continuare ] PLANTE-ARTILERIST
Prin ce emoţii trebuie să treacă un cală-tor neavizal când, străbătând pădurile tro¬picale ale Americii de Sud; este întâmpinai cu răpăituri asurzitoare! In ambianţa săl¬batică a unei astfel de păduri, unde ne-am puica aştepta cel mult la atacul cine şlie cărui trib nealins încă de aripile civilizaţiei, r ...
[ continuare ] PLANTE-ARAGAZ
în fâneţele umede din partea centrală şi nordică a ţării, creşte sporadic o plantă ciudată căreia, în anumite condiţii, putem să-i dăm foc fără să ardă, realizând astfel un număr de scamatorie demn de cei mai vestiţi prestidigitatori. Planta este uşor de identificat după tulpina sa înaltă, ...
[ continuare ] PLANTE-BUSOLA
Dacă am întreba un excursionist cum se orientează în lipsa busolei, ne-ar înşirui toa¬te mijloacele clasice învăţate ia geografie, minus unul mai puţin cunoscut - orientarea după plantele-meridian.
Muşchiul, despre care se spune că, iubind locurile umede şi întunecate, se fi¬xează totdeauna pe faţa nordică a trun-chiurilor de copaci ...
[ continuare ] PLANTE-BAROMETRU
în lipsa unui barometru, plantele sunt capabile să ne vestească la fel de exact apropierea unei ploi sau furtuni prin unele semne olfactive şi vizuale pe care oamenii legaţi de natură le cunosc foarte bine.
Astfel, aromele şi parfumurile răspân¬dite în aer sunt cu mult mai tari deoarece uleiurile eterice se evaporă mai intens din cauza căldurii puterni ...
[ continuare ] PLANTE LUNATICE
Influenţa Lunii asupra fenomenelor bio¬logice era cunoscută încă din antichitate. Plutarh vorbea despre "lumina umedă şi rodnică\" a zeiţei Osiris care reprezintă Luna în mitologia egipteană şi sub in¬fluenţa căreia plantele creşteau mai repe¬de. Aceleaşi însuşiri de favorizare a dez¬voltării plantelor erau atribuite d ...
[ continuare ] PLANTE ELECTRICE
în pădurile tropicale din Nicaragua creşte o plantă denumită Phytologica elec¬trica ale cărei proprietăţi stranii continuă să fie un teren de dispute yitre oamenii de ştiinţă. Influenţa magnetică a acestei ciu¬date plante se exercită de la 2,5 m, putând fi uşor înregistrată cu un galvanometru. Dacă e atins ...
[ continuare ] PLANTE LUMINOASE
Pătrunzând într-o noapte de vară în a-dâncul unei păduri, vom zări pâlpâind nişte luminiţe palide ca de opaiţ, aninate de buştenii putrezi sau aprinzându-se ca un vâpăiş de raze, deasupra frunzişului mort.
Aceste luminiţe misterioase stârneau odinioară fantezia oamenilor simpli care le puneau în legătură cu unele comori as ...
[ continuare ] PLANTE CU INFATISARE SI NUME DE ANIMALE
Din cele mai vechi timpuri oamenii au constatat că unele plante prezintă asemănări izbitoare cu animalele sau cu părţi ale lor, dându-le numiri cu rezonanţă zoologică.
în pădurile tropicale, cu greu se poale deosebi un şarpe de o liană. Unele caclee (Echinocuctus) din pustiurile mexicane pol fi confundate cu nişte arici de nisip în ...
[ continuare ] ALGELE UCIGASE
Spre sfârşitul verii şi mijlocul toamnei, când începe revărsarea fluviului Peak, pe coasta Floridei (S.U.A.), apele devin sân¬gerii, iar acrul se încarcă cu miasme ustu¬rătoare. Milioane de peşti morţi plutesc deasupra undelor şi acoperă cu un strai gros plaja litorală, atrăgând imense roiuri de muşte. Vechile populaţii americane nu¬ ...
[ continuare ]
Alte pagini: [ 1 ] [ 2 ] [ 3 ]
|
|
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor -
home |
contact |
parteneri
