Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos

PLANTE SEMIPARAZITE




După felul hrănirii, mai există şi o altă categorie de plante, numite mixotrofe sau semiparazite. Aceste plante au clorofilă şi, aparent, nu se deosebesc cu nimic de īnfă¬ţişarea generală a plantelor autotrofe. Dar clorofila lor nu reuşeşte să prepare toate substanţele necesare. Şi atunci, cu ajutorul haustorilor, ele īşi procură o parte din hra¬nă de la diverse gazde.
Profesorul Nicolae Sălāgeanu, printr-o serie de experienţe spectaculoase, a arătat ca la plantele semiparazite fotosinteza este normală dar respiraţia lor este intensă, astfel īncāt fotosinteza depăşeşte respiraţia frunzelor numai de aproximativ 3 ori, pe cată vreme la plantele autotrofe ea o de-paseeşte de 6-10 ori. De aici rezultă defi-ucitul de substanţe organice, recuperat pe socoteala plantei-gazdă.

Cel mai cunoscut semiparazit este vās¬cul (Viscum), cocoţat ca o tufă rotundă şi veşnic verde pe crengile unor arbori din pădure (stejar, plop, păducel) sau pe co¬paci din grădină (măr, păr).
īn jurul felului său de a se nutri s-au emis numeroase teorii, unele susţinānd că īntre vāsc şi planta-gazdă ar fi raporturi de simbioză (R. Hartig). Cercetări recente au dovedit că vāscul nu e un simbiont şi că el ia atāt vara cāt şi iarna o anumită cantitate de substanţe organice de la gazdă.
O familie de plante, răspāndită īn fā-neţe şi păduri de deal şi de munte, numără cei mai mulţi reprezentanţi ai acestui fel de nutriţie. E vorba de familia Scrophu-lariaceae. Am putea aminti o buruiană de fāneaţă dar şi de pădure, sor-cu-frate (Me-lampyrum), cu ramuri date īn lături şi frun¬ze dinţate aşezate faţă īn faţă. Florile gal¬bene, ca o cască, stropite cu puţin roşu, sunt aşezate deasupra unui guleraş (bractee) dinţat şi de culoare violetă. Speciile īnru¬dite au flori şi bractee de alte culori.
Mult mai mărunt dar ramificat, cu frun¬ze cāt o unghie, dinţate şi străbătute de nervuri apăsate şi cu un şirag de flori tran¬dafirii, silurul (Euphrasia) se īntālneşte pretutindeni unde cresc ierburi.
Deosebit de decorativ e clocoticiul (Rhinanthus). Creşte īnăltuţ şi drept. Are īn vārf cāteva flori galbene turtite, arcuite ca o creastă de cocoş şi cu un mic cioc. Sub ele se găseşte o pungă mare a caliciului care, cānd e uscată şi bătută de vānt, "clocoteşte\", cum spune poporul, scoţānd un fel de foş¬net uscat ce se aude departe. Asemănător cu clocoticiul este şi vārtejul-pămāntului (Pedicularis), cu frunze compuse din aripioa¬re dinţate şi cu flori roşii, foarte răspāndit pe pajiştile munţilor, iar unele specii, precum daria, īn turbării. O rudă bună a lor, īnsă mai rară, iarba-gātului (Tozzia alpina), uşor de recunoscut după tulpina fragilă ramifi¬cată şi după florile galbene cu cinci dinţi a-dunaţi īn două buze puţin conturate, poate fi īntālnită īn locuri umede din munţi. Pe coastele stāncoase īnierbate din regiunea al¬pină trăieşte bursuca {Bartsia alpina), cu un caliciu brun īnchis, cu flori mari (1,8-2 cm) de un violet īnchis, strānse īn raceme folia-re de 4-6 flori buzate, aşezate pe un pi¬cioruş scurt, semiparazită pe buruienile īnălţimilor.
 PLANTE CU INFATISARE SI NUME DE ANIMALE
 PLANTE LUNATICE
 FRUCTE FABULOASE
 PLANTE COCOTATE
 MAI INALTI DECAT PIRAMIDELE
 PLANTE MELOMANE
 PLANTE ELECTRICE
 FAURARII ZACAMINTELOR METALIFERE
 BALAURII DIN POVESTE
 COPACUL BATRAN DE 1 000 DE ANI



Politica de confidentialitate

Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri Home - Copilasul.com Contact