PLANTE-CEASORNIC
Acum două-trei veacuri erau la modă ceasurile florale, tot aşa ca şi limbajul flo¬rilor, adică exprimarea unui gând sau a unui sentiment prin intermediul unei anu¬mite flori care în codul simbolic al îndră¬gostiţilor avea o semnificaţie precisă. Un buchet de violete comunica sentimente sin-cere şi discrete. Crinul vorbea de o dra¬goste pură şi mândră, iar un buchet sân¬geriu de trandafiri sau garoafe declara o dragoste înflăcărată.
Dacă naivele convenţii florale erau ro¬dul mentalităţii din acea epocă şi nu aveau nimic de a face cu ştiinţa, cu totul altfel stăteau lucrurile cu orologiile florale.
Măreaţa operă de inventariere a lumii vii, făcută de Karl Linne, a deschis gustul cercetării ştiinţifice şi a dezvoltat pasiunea pentru sistematizarea cunoştinţelor despre natură.
Un astfel de ceasornic vegetal în care cadranul era marcat cu diferite plante, iar vestirea orelor o dădeau închiderea şi deschiderea florilor, exprima o biruinţă a minţii omeneşti, o sinteză mecanicistă, ce e drept, a cunoaşterii vieţii intime a plan¬telor.
In marile grădini botanice europene ale vremii (Upsala, Paris, Londra), adevărate puncte de atracţie erau astfel de orologii originale. (Fig. 10) Construirea ceasurilor vegetale i-a pasionat pe marii bolanişti ai timpului: Linne, Jussieu şi De Candotle.
Curioşii puteau să afle ora din zi sau din seară, urmărind care din flori avea co¬rola închisă ori deschisă. Cu oarecare a-proximaţic, orele arătate de plante cores¬pundeau orelor indicate de mecanisme. La mijloc nu era o scamatorie. Acest ceasor¬nic era întocmit după o minuţioasă obser¬vare a lumii vegetale. Florile unui număr destul de mare de plante prezintă folonas-tii, adică mişcări de închidere sau des¬chidere a corolei, determinate de variaţia intensităţii luminii. Fotonastiile se produc la anumite ore fixe, dependente de longi¬tudine, latitudine, de climă şi regiune. Deci nu poate fi vorba de un ceas floral univer¬sal, ci numai de ceasuri locale. Cunoscând orele locale putem întocmi un orar cel pu¬ţin la fel de precis ca şi al bolanişlilor de acum două secole.
Sub raportul preferinţei pentru o parte sau alta a zilei, putem împărţi florile în trei mari categorii: flori matinale, care înfloresc dis-de-dimineaţă, flori de amiază, amatoare de ore toride, şi flori vesperale, care îşi în¬cep activitatea o dată cu amurgul.
Din prima categorie lac parte florile de dovleac (Cucuibila pepo), mac (Papavcr rhoeas), zorele (Ipomoea caemlea) care se trezesc la ora 5 dimineaţa, susaiul (Son-chus arvensis), păpădia (Taraxacum offi-cinale) şi cicoarea (Cicorium inthybus), care se deschid la 6, podbealul (Tusilago farfara), luceafărul (Scorzonera roşea) şi vulturica (Hieracium pilosella) la 7 şi calea-calului (Caltha palustris) la ora 8 dimineaţa. Majori¬tatea plantelor matinale îşi închid corola între orele 12-14 deoarece îşi feresc ginga¬şele organe de înmulţire de insolaţia prea puternică ce le-ar veşteji.
Din a doua categorie cităm măcrişul-de-iarbă-cu-flori-galbene (Oxalis stricta), veronica (Veronica chamaedrys), care indică ora 10, şi luţa (Ornithog\'alum umbellatwn), "doamna de la ora unsprezece\" a francezilor, plante heliofile care îşi deschid coro]; spre prânz, preferând razele fierbinţi ce u sucă repede săculeţii staminelor, asigurau, autopolenizarea.
Plantele vesperale îşi deschid la merj dianul nostru corolele în următoarea ordi ne: la ora 18, laurul-porcesc (Datura stra monium), la ora 19, ospăţelul de noapts (Lychnis vespertina), iar la ora 20, regina nopţii (Nicotină alata). Orele târzii de des chidere a florilor sunt în legătură cu adap tarea la oaspeţii nocturni (nişte fluturi cu trompa lungă), care le ajută la polenizare Cu primele raze ale dimineţii ele îşi strâng stindardele parfumate.
Exceptând plantele nocturne, toate ce-1elalte specii care prezintă fotonastii îşi în-chid corola cel mai târziu la ora 21, tot la termene lixe, răsucind-o sau acoperind-o cU gluga caliciului pentru a feri organele de înmulţire de frigul şi rouă nopţii.
Un astfel de ceasornic vegetal este, aşadar, o grădină botanică în miniatură. în circumferinţa cadranului său îşi dau în¬tâlnire plante din familii şi locuri diferite.
