PLANTE-BUSOLA
Dacă am întreba un excursionist cum se orientează în lipsa busolei, ne-ar înşirui toa¬te mijloacele clasice învăţate ia geografie, minus unul mai puţin cunoscut - orientarea după plantele-meridian.
Muşchiul, despre care se spune că, iubind locurile umede şi întunecate, se fi¬xează totdeauna pe faţa nordică a trun-chiurilor de copaci, nu-i un semn tocmai sigur. Pădurea are curiozităţile şi excepţiile ei. Se întâlnesc adeseori muşchi aşezaţi în direcţia nord-est, nord-vest şi sud-vest, aşa că, lăsându-ne conduşi de indicatoarele lor capricioase, putem devia fără voie câţiva kilometri.
fn schimb, plantele-meridian nu se m-saiă niciodată. Acele lor magnetice le re-orezintă laturile frunzei, iar polii de atrac-[je nu sunt decât razele de lumină.
Spre deosebire de alte plante care cau¬tă cu lăcomie razele solare, plantele-meri¬dian, iubitoare de locuri deschise, ocolesc lumina prea puternică ce le-ar putea vă¬tăma. Frunzele celor mai multe plante se aşază orizontal pentru a primi energia so¬lară. Frunzele plantelor-meridian iau o po¬ziţie contrară: ele se situează într-un plan vertical, primind astfel foarte puţine raze directe şi mai multe radiaţii ale luminii difuze.
Cea mai cunoscută busolă vegetală este un neam de lăptucă sălbatică (Lactuca serriola), foarte comună pe câmpuri şi pe marginea drumurilor. Creşte înăltuţă (30-70 cm), purtând numeroase flori ca de păpădie, dar de un galben mai pal. Frunzele ei lace-rate prezintă zimţi largi şi curbaţi. De di¬mineaţă nu constatăm nimic deosebit la aceste frunze. Ele au o poziţie naturală. în orele când soarele le izbeşte însă direct, prin acţiunea auxinelor iau o poziţie ne¬obişnuită. Se ridică, dar nu paralel cu tul¬pina. Dacă vom urmări cu ajutorul unei busole sensul de orientare a frunzelor, vom observa că muchiile lor urmează perfect linia nord-sud, iar feţele lor arată estul şi respectiv vestul. Având muchia în direcţia nord-sud, razele solare izbesc frunzele în dungă şi doar lumina difuză le atinge feţele. La răsărit şi la amurg, când puterea de încălzire a razelor este mai mică, frun¬zele iau poziţia de suprafaţă în raport cu lumina. (Fig. 9)
Cu toate că sunt deosebit de precise, plantele-busolă au un inconvenient: nu pot fi folosite când cerul e întunecat şi nici în tot timpul zilei.
Acest dezavantaj l-au înlăturat bac¬teriile, încă din 1975, profesorul Richard frankel de la Institutul de Tehnologie din Massachussetts, S.U.A., descoperise pro¬prietatea unor bacterii de a se orienta fără 8feş spre nord. în 1978, el a dezlegat definitiv acest mister. Aceste bacterii erau înzestrate cu un fel de "busolă\" naturală formată din 22-25 particule de magnetită. Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă a S.U.A., care a finanţat cercetările, a apre¬ciat că descoperirea ar putea avea rezulta¬te foarte importante sub raport terapeutic. Folosindu-se modelul bacteriilor, s-ar pu¬tea fixa astfel de particule magnetice pe medicamente în scopul dirijării lor precise prin sânge spre o anumită zonă a organismul lui, cu ajutorul unui câmp magnetic local.
