COPACUL BATRAN DE 1 000 DE ANI
Aşa esle numii de triburile africane baobabul (Adaiisonia digitala), deşi, în realitale, acest "moş\" al pădurilor africane trăieşte 5 000-6 000 de ani.
In Senegal şi Tan/ania se cunosc exemplare - declarate monumente ale naturii cu diametrul trunchiului de 6-8 m. Coroana de 90-100 m în diametru, formată din rrenri groase, răsucite ca nişte şerpi, aco¬peră o suprafaţă de 6 000-7 000 metri pă-
ra Trunchiul baobabului este învelit într-o scoarţă netedă cenuşiu-trandafirie, semă¬nând puţin cu pielea elefantului. Frunzele sa¬le aduc cu ale salcâmului, iar florile sale mari f20-25 cm în diametru), deschise doar noaptea, au o corolă albă, mătăsoasă, cu pe-ale între care răsare un mănunchi de sta-Tiine purpurii. Fructele se formează cam la do-jâ luni de la înflorire şi au forma unor cas-raveţi lungi de 0,50 m şi groşi de 15-20 cm. Sie formează hrana predilectă a maimuţelor. 3abuinii fac adevărate expediţii în căutarea or, motiv pentru care fructelor li se mai pune şi "pâinea maimuţelor\". Seminţele, >ogate în ulei, de forma boabelor de faso-e, sunt comestibile după ce au fost prăjite. \' Pentru localnici, baobabul este un arbo-e atotfolositor. Din trunchiul lui se fac pi-ogi, din frunze - o fiertură împotriva fe-irei, din miezul fructului se prepară o bău-ură răcoritoare şi un fel de săpun, iar pe remuri, scorburile acestuia serveau drept mormânt pentru vraci.
Copacul este în primejdie să dispară. băştinaşii îi transformă trunchiul în adă-osturi sau chiar în staţii pentru autobuze e fac curse regulate prin savană. Elefantul ste şi el un duşman al baobabului, mai Ies în sezonul secetos, când nu găseşte rană uşor. Atunci îi rupe scoarţa şi ramu-le, uneori distrugându-1 complet pentru a . ea apa adunată în "puţurile\" trunchiului.
