LANURILE SUBMARINE
Neobositul oceanolog, comandantul J.Y. Cousteau, scria într-o vestită carte a sa, Tainele adâncurilor. "Viitorul omului de¬pinde de felul în care el va şti să valorifice marea\". într-adevăr, astăzi, când populaţia globului creşte într-un ritm ameţitor (în următorii cincizeci de ani ea se va dubla), pământul ca sursă de hrană devine neîn¬destulător. Şansa de supravieţuire a speciei umane peste 100-200 de ani va atârna, în bună măsură, şi de valorificarea imenselor resurse vegetale pe care le ascund apele mărilor şi oceanelor, de nemărginitele lanuri de alge roşii, verzi şi brune, care un¬duiesc în apele platformelor continentale până la 200 m adâncime ori plutesc, pre¬cum sargasele, la suprafaţa oceanelor.
După unele calcule, rezerva mondială de alge este de 200 milioane de tone, din care noi valorificăm industrial doar maxi¬mum 1% din fondul de creştere, deci circa două milioane de tone. Zonele cele mai bogate le reprezintă Oceanul Pacific şi mă¬rile înconjurătoare (2/3 din producţia mon¬dială), însumând mai ales coastele Rusiei, Chinei, Japoniei, Coreei de Sud, şi Ocea¬nul Altantic cu Marea Nordului şi Baltica (coastele Islandei, Irlandei, Scoţiei, Norve¬giei, Danemarcei, ţărilor baltice), ca şi coastele estice ale Argentinei. Marea Nea¬gră ascunde cel mai important stoc din lume de alge roşii Phylophora (aşa-numitul \"câmp al lui Zernov\"), cifrat la 2 milione de tone.
Valoarea nutritivă a algelor a fost de mult stabilită. De pildă, Laminaria - o algă brună - conţine de 30 000 de ori mai mult iod decât apa marină, cupru de 300 de ori, iar fosfor de circa 500 de ori, fier cel puţin cât în lapte şi spanac şi, bineînţeles, între¬gul complex vitaminic.
Nu numai oamenii, dar şi animalele şi plantele terestre beneficiază de valoarea nutritivă a algelor. Tomatele, ardeii şi pe¬penii fructifică mai repede şi mai bine dacă îi pulverizăm cu făină de alge brune, iar vacile şi găinile devin mai productive dacă le introducem în hrană concentrate de alge.
Folosirea algelor marine ca îngrăşământ era menţionată încă din secolul al Xll-lea. îngrăşarea terenurilor agricole de pe lito¬ralul nord-vestic al Franţei cu goemoni (al¬ge) explică remarcabila producţie de le¬gume obţinută, ceea ce i-a adus acestei regiuni renumele de "ceinture d\'or\" (cen¬tura de aur).
în multe regiuni ale Indiei se econo¬misesc circa 40% din îngrăşămintele chi¬mice prin folosirea cu succes a cenuşii de alge.
Din mucilagiul (substanţă gelatinoasă) algelor se obţin, de asemenea, o seamă de produse industriale ca agarul (Anhfeltiu şi Geliitin), carragenul (Chondnis şi Grigarti-na) si alginaţii (Macmcystis, Lumina/ia), co-loi/i cu o largă arie de aplicare industrială. Ei sunt folosiţi la fabricare jeleurilor, cre¬melor, dulceţurilor, îngheţatei, pastei de dinţi, a produselor cosmetice, la apretarea pânzeturilor, fibrelor textile, ca materie pri¬mă la producerea peliculei fotosensibile, la fabricarea hârtiei de alge şi a zahărului pen¬tru diabetici (manitol), în farmaceutică etc.
După calculele unor specialişti, un hec¬tar de păşune submarină poate hrăni un an întreg 50 de vaci şi, valorificând anual doar 6% din resursele de alge ale planetei, am putea asigura cel puţin o treime din hrana necesară unui număr de 10 miliarde de oameni.
N-ar fi exclus ca, la începutul mileniului viitor, agricultura să schimbe tractorul cu barca cu motor, plugul, cu draga, pălăria de soare, cu labele de gâscă.
De un mare viitor pare să se bucure un nou produs din alge, Seagel.
Doctorul Robert Morison, cercetător la Lawrcnce Livermore National Laborator) din California, care a studiat în 1992 a-ceastă substanţă gelatinoasă extrasă dinlr-o algă roşie pe care a botezat-o ca atare {Safe emulsion agar gel), i-a atribuit o mulţime de proprietăţi aproape miraculoase.
Ecologic vorbind, Seagel este un produs perfect biodegradabil şi în acelaşi timp co¬mestibil, ceea ce îl indică drept un ambalaj ideal, în locul ambalajelor de plastic, po¬luante prin faptul că se distrug foarte greu. Seagel promite a fi de asemenea şi un re¬marcabil izolator termic şi fonic, graţie struc¬turii sale bogate în bule de aer, fiind astfel capabil să absoarbă vibraţiile. Totodată, poate servi ca un excelent amortizator. In¬dustria farmaceutică vede în Seagel un mijloc de a revoluţiona fabricarea casetelor (care devin rapid dizolvabile), iar medicii preco¬nizează bureţii impregnaţi cu Seagel care se pol aplica pe epidermă, în scopul difuzării substanţelor active medicamentoase prin piele. La rândul lor, cercetătorii în agrono¬mie speră să satureze cu apă acest material uşor şi să-1 folosească în fertilizarea pământului pentru germinarea grânelor.
