Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos

viitoarea mama - aproape de nastere - >Despre mama, apropierea nasterii, maternitatea, pierderea apei, ziua nasterii, expulzia








Apropierea nasterii
m8y5623mh44npi

Veti sti ca sunteti aproape de nastere prin intermediul unor semne marunte:


- puteti sa simtiti brusc o mare oboseala, sau o stare de greata, cu toate ca pana acum totul a mers bine; de vina este transformarea hormonala care survine la sfarsitul sarcinii, in vederea declansarii nasterii

- veti elimina dopul gelatinos - glera cervicala - care inchidea colul uterin pe timpul intregii sarcini; acest fenomen are loc de obicei cu 1-3 zile inainte de nastere, uneori chiar mai devreme

- s-ar putea sa va surprindeti facand curatenie, stergand si frecand, ca totul sa straluceasca; va preocupa dorinta ca totul sa fie impecabil, aranjat, curat; aceasta frenezie a curateniei anunta iminenta sosire pe lume a copilului; acest comportament instinctiv, este comun tuturor mamiferelor; femelele tuturor speciilor se agita, cand se apropie momentul, pentru a face cuibul cat mai primitor.
Si dupa cum se vede, nici specia umana nu scapa de aceasta randuiala.

Nu plecati prea repede la maternitate

Plecarea la maternitate trebuie sa fie conditionata de doi factori principali, care pot surveni impreuna sau separat: aparitia contractiilor la intervale regulate si pierderea apei.


Contractiile
Mai ales cand este primul dumneavoastra copil, este inutil sa va precipitati, sa va luati valiza de la primele contractii. Aveti suficient timp, deoarece intre primele contractii si dilatarea completa a colului se vor scurge cateva ore.
- Asigurati-va ca nu este o alarma falsa. Nu este un fenomen rar ca in cursul ultimelor saptamani de sarcina uterul sa se contracte Aceste contractii nedureroase si fara un ritm precis nu indica inceputul nasterii.
Nasterea incepe cu adevarat cand percepeti contractii dureroase, resimtite la nivelul abdomenului sau al rinichilor. Asezati-va mana pe abdomen; il veti simti intarindu-se si in acelasi timp veti simti si durerea. Daca aceste contractii nu cedeaza nici sub efectul unor analgezice, inseamna ca sunt contractii adevarate, anuntand inceputul travaliului.
Nasterea se caracterizeaza prin contractii regulate, din ce in ce mai apropiate, din ce in ce mai lungi, din ce in ce mai puternice.
Simtiti urcand contractia, care devine tot mai dureroasa pe masura ce uterul se intareste. Atinge o culme, apoi scade. In acele momente, nu va mai simtiti rau. Este repausul, care precede aparitia unei noi contractii.
Notati timpul de repaus dintre doua contractii. Cand vor aparea la intervale regulate de circa 10 minute, puteti pleca spre maternitate. Din acest moment nu mai beti si nu mai mancati nimic, fiindca este mai bine sa aveti stomacul gol in caz ca va fi nevoie sa vi se faca o anestezie.
Daca sunteti multipara (nu sunteti la primul copil), plecati la maternitate imediat ce contractiile devin regulate, deoarece dilatarea se face in general mai rapid.

Pierderea apei
In prezent, asa cum stiti, bebelusul se scalda in lichidul amniotic, denumit popular apa, continut in membranele care constituie punga apelor.
Cand colul este intins si dopul gelatinos evacuat, doar membranele mai protejeaza copilul si anexele. In acest moment, membranele se pot fisura si lichidul se scurge. Pierderea apei trebuie sa fie semnalul plecarii imediate la maternitate, chiar daca nu aveti contractii, deoarece, in caz contrar, apare:


- riscul infectarii copilului si anexelor sale cu germenii care urca din vagin

- riscul antrenarii in jos a cordonului ombilical, ceea ce ar provoca uscarea sau, in timpul nasterii, comprimarea lui. Este ceea ce se numeste procidenta de cordon.
Cand pierdeti apa, plecati imediat la maternitate. Daca este posibil, faceti drumul in pozitie asezata sau semiasezata.
In orice caz, daca sunteti singura, luati un taxi sau apelati la o ambulanta pentru a va transporta la maternitate.




Ziua nasterii

Ziua nasterii este o zi formidabila pentru copilasul dumneavoastra, pentru ca este ziua venirii lui pe lume. Va face cunostinta cu mama lui, fiindca desi stiti deja destule despre el, el nu stie inca nimic despre dumneavoastra!

Sosirea la maternitate

Trebuie sa stiti ca la sosirea in maternitate nu veti fi asaltata de medici care se vor precipita sa va examineze. Nu este o situatie care sa necesite o graba deosebita. Primul lucru cu care veti avea de-a face sunt formalitatile administrative.
Este normal sa fiti putin nelinistita. Incepeti sa simtiti contractiile, foarte puternic. Nu le agravati printr-o neliniste nefondata. Destindeti-va, caci totul se va desfasura cu bine. Nasterea este un act natural, pentru care aveti sansa sa fiti asistata medical. Ganditi-va mai bine la copil, la vacantele pe care le veti petrece impreuna. Nu mai este mult timp pana atunci.
O data formalitatile terminate, personalul se va ocupa de dumneavoastra si din punct de vedere medical:

- se vor controla: tensiunea arteriala, temperatura, urina

- se masoara dilatarea colului; daca nu este decat la debut, veti fi instalata intr-o camera unde veti ramane pe perioada travaliului

- zona pubiana va fi rasa pentru a se putea observa bine perineul

- vi se va efectua o spalatura intestinala, deoarece copilul nu poate iesi decat daca aveti rectul gqlit; daca se neglijeaza acest lucru, aveti dumneavoastra prevederea de a utiliza un supozitor cu glicerina pentru a elimina continutul intestinului; este o masura de precautie, care va va feri de o surpriza foarte dezagreabila in momentul expulziei.

Dilatarea
Este etapa cea mai lunga din toata nasterea. Ea dureaza in medie de la 7 la 8 ore pentru primul copil si intre 4 la 5 ore pentru al doilea. Aceste cifre sunt o medie statistica, ceea ce admite ca in cazul dumneavoastra particular ele sa fie oarecum diferite, dar oricum ar fi, nasterea nu este lasata sa dureze prea mult. Acum exista mijloace medicale pentru accelerarea desfasurarii acestui proces. Primii trei centimetri ai dilatarii necesita cel mai lung timp. El reprezinta cam jumatate din durata totala a dilatarii. Dupa acesti 3 cm, se accelereaza putin procesul, prin ocitocice. In general cam in acest moment al dilatarii vi se ataseaza aparatura de monitorizare si vi se introduce perfuzia.
Punga apelor se rupe in general cand dilatarea este intre 2 si 5 cm Cateodata, ea se rupe chiar la inceputul travaliului, iar uneori nu se rupe deloc. In acest ultim caz, medicul asteapta o dilatare de 5 cm cu capul copilului bine angajat, si o inteapa cu o mica penseta Operatiunea este complet nedureroasa.

Ce pozitie trebuie sa aveti in timpul dilatarii?
Nu exista o regula, fiind vorba doar de o problema de confort personal. Anumite femei prefera sa ramana alungite si sa dormiteze intre contractii. Altele prefera sa ramana in picioare si sa mearga cel putin la inceput. Ceea ce este perfect posibil, cu conditia sa nu se fi rupt punga apelor.
Pozitia verticala ar avea avantajul ca usureaza coborarea copilului si, in paralel, presiunea capului copilului asupra colului ii favorizeaza dilatarea.
Pozitiile pot fi deci variabile: in picioare, mergand sau stand pe loc asezata, semiasezata sau ghemuita. Aceasta din urma largeste micul bazin cu 1 -2 cm, de unde rezulta o angajare mai rapida a copilului
In timpul dilatarii, cu toate ca veti fi sub supraveghere, ramaneti singura in cea mai mare parte a timpului. Nu va ganditi ca sunteti parasita, ci fiti constienta ca in prima parte a dilatarii nu este necesara prezenta continua din partea corpului medical. Cand asistenta trece sa va vada, ea va constata:


- eficienta contractiilor si starea copilului prin urmarirea inregistrarilor de monitorizare

- progresele inregistrate in dilatarea colului, printr-un tuseu vaginal.

Aplicarea practica a ceea ce ati invatat la cursurile pregatitoare
Durerea nu este constanta. Ea survine cand uterul se contracta pentru dilatarea colului. In timpul relaxarilor dintre contractii, ea inceteaza. Fiecare contractie are rolul de a dilata colul si cu cat el se dilata mai mult, cu atat creste intensitatea contractiilor.

Contractia este un efort muscular care, asemenea oricarui efort muscular, consuma oxigenul si degaja dioxidul de carbon. Este deci, esential sa aveti o respiratie buna.
Cand incepe contractia: trebuie sa va concentrati si sa respirati calm, amplu si lung in timpul contractiei; este necesar ca in acele momente sa existe un maximum de oxigen in sangele dumneavoastra, pentru a alimenta uterul care lucreaza din greu, dar si copilul care consuma si el mult oxigen.
Cand contractia este in plina desfasurare: evitati sa va crispati asa cum ati avea dorinta s-o faceti instinctiv, atunci cand simtiti o durere crescand in intensitate. Din contra, decontractati-va, relaxandu-va toti muschii. Ei vor consuma in acest fel mai putin oxigen si va ramane disponibil mai mult pentru muschiul uterin. Ramanand destinsa, nu veti opune rezistenta contractiei si dilatarea se va efectua mai bine.
Continuand sa va destindeti, inspirati si expirati lent sau, si mai bine, practicati respiratia superficiala. In acest fel, diafragma se misca foarte putin si nu apasa asupra uterului, pe care l-ar jena in contractia lui. . Dupa ce a trecut contractia: efectuati o respiratie completa. In asteptarea contractiei urmatoare, respirati normal.
Cand dilatarea a ajuns la 5 cm, daca contractiile sunt prea dureroase, vi se va administra un analgezic sau vi se va efectua o peridurala, daca serviciul este echipat cu cele necesare pentru aceasta si daca dumneavoastra doriti acest lucru.

Expulzia
Reprezinta faza finala a nasterii, aducerea pe lume a copilului.
Ea dureaza circa 30 minute pentru primul copil si mai putin de 20 de minute pentru al doilea.
Cand dilatarea este aproape terminata, contractiile sunt foarte puternice si foarte apropiate. In medie, 1 minut de contractie la 2 minute de repaus.
In aceasta faza sunteti dirijata spre sala de nasteri si instalata pe masa ginecologica, fiindca venirea pe lume a copilului nu va mai intarzia mult. In scurt timp veti fi inconjurata de intreaga echipa medicala care va asista nasterea.

Care este pozitia recomandata in timpul expulziei?
Problema aceasta este la ordinea zilei.
In Franta, femeile nasc pe o masa ginecologica, culcate pe spate, cu picioarele ridicate pe scarite. Aceasta pozitie este comoda mai ales pentru medic sau asistenta, care astfel pot vedea perfect ce se petrece si pot interveni fara sa fie jenati. Nu inseamna ca aceasta este neaparat si pozitia cea mai buna pentru insusi procesul naste­rii. Este adevarat ca pozitia culcata ofera urmatoarele avantaje:


- favorizeaza scaderea a presiunii arteriale prin comprimarea vase­lor de sange mari, reducand astfel masa sanguina circulanta, deci oxigenul adus copilului

- mareste tensiunea la nivelul spatelui si rinichilor

-  favorizeaza utilizarea forcepsului sau practicarea epiziotomiei, atunci cand este necesara

in favoarea nasterii in pozitia ghemuita, sau asezata, argumentele sunt urmatoarele:


- coborarea capului copilului se efectueaza mai bine

- pozitia ghemuita largeste bazinul si astfel se usureaza expulzia

- uterul nu comprima nici vasele mari de sange, nici baza plama­nilor; in acest caz, oxigenarea mamei si a copilului este mai buna

- expulzia este mai rapida, fiindca greutatea copilului se adauga la forta de contractie si la impingerea produsa de muschii abdominali; in plus, musculatura picioarelor exercita o contrapresiune care faciliteaza impingerea.


In prezent, exista posibilitatea reglarii mesei ginecologice pentru ca femeia sa poata adopta o pozitie semiasezata. Prin aceasta se urmareste intrunirea avantajelor pozitiei pe vine, cu cele ale unei bune supravegheri medicale.

Aplicarea practica a celor invatate la cursurile despre "nasterea fara dureri"
La finalul dilatarii, capul copilului, care tocmai a strabatut bazinul osos, se sprijina pe muschii perineului, declansand un reflex de impingere. Dorinta de impingere este atat de intensa incat ea domina toate celelalte senzatii, chiar si durerea provocata de contractii. Acum va trebui sa urmati indicatiile medicului sau celor care va asista. Daca ei va spun sa nu impingeti, in pofida dorintei imperioase pe care o simtiti, inseamna ca, deocamdata, colul nu este destul de dilatat si prin impingere n-ati face decat sa-l jenati in evolutia lui normala.
Aceasta dorinta de a impinge, care devine cu totul de neinvins cand capul copilului apasa pe ansamblul vaginului si al perineului, este foarte greu de controlat. Respiratia va va fi un ajutor pretios, si un bun antrenament facut in timpul de pregatire pentru nastere, isi gaseste aici intreaga justificare.
La sosirea contractiei, inspirati lung pe nas si suflati foarte lent pe gura intredeschisa. Dupa care, brusc, o veti auzi pe asistenta strigand: "impingeti!". A sosit momentul sa eliberati copilul. Impingerea nu este dureroasa. Ea dezvolta o forta care, cu ajutorul muschilor abdominali, impinge copilul afara. Pentru a va ajuta, aveti inca nevoie de ce ati invatat despre respiratie.
Cand incepe contractia: efectuati o respiratie completa, relaxand in acelasi timp perineul.
Cand contractia este in plina desfasurare: inspirati pe nas, cu gura inchisa.
Blocati-va respiratia si impingeti, contractandu-va muschii abdominali cat mai mult cu putinta. Aerul din plamani apasa asupra diafragmei, care, la randul ei, apasa asupra uterului.
In prezent un curent nou aparut printre medicii obstetricieni inclina catre o tehnica diferita, care nu se mai bazeaza pe blocarea respiratiei, ci pe expiratia fortata, adica o expiratie foarte lenta, insotita de deschiderea perineului.
Dupa ce a trecut contractia: inspirati si expirati profund.
Intre doua contractii va veti relaxa toti muschii si veti respira normal.
Veti reincepe la fiecare contractie, urmand indicatiile asistentei. Ea va va ghida de altfel tot timpul si va va spune mereu ce aveti de facut.
Cand capul copilului va ajunge la nivelul vulvei, va va cere sa nu mai impingeti pentru ca vulva si perineul sa aiba timp sa se destinda. Relaxati-va la maximum toti muschii abdominali si perineul. Inspirati, apoi expirati lent. Asistenta va degaja lent capul copilului, in scopul evitarii oricarui risc de desirare a perineului.

O data capul iesit, veti mai impinge inca putin, la cererea moasei, pentru a scoate intreg corpul. Apoi va veti odihni.
Cordonul ombilical este intai ligaturat si apoi taiat. Copilul dumneavoastra este, din acest moment, o fiinta autonoma din punct de vedere fiziologic. Pentru el incepe o noua viata.

Eliminarea placentei
La circa douazeci de minute dupa expulzia copilului, simtiti din nou contractii, dar mult mai usoare decat in timpul nasterii. Scopul lor este de a dezlipi placenta care adera la uter. Pentru a o desprinde complet, asistenta apasa pe uter, apoi trage de cordon si o scoate. Cu aceasta, nasterea este complet terminata. Veti mai ramane inca o ora sau doua in sala de nastere sub supraveghere, apoi va veti intoarce in camera dumneavoastra, unde vi se va aduce si copilul .

Nasterea gemenilor
Nasterea gemenilor nu prezinta complicatii particulare. Este doar ceva mai lunga decat o nastere obisnuita, pentru ca se scurge un timp de repaus de la 15 la 30 de minute inainte de a incepe noile contractii in vederea celei de-a doua nasteri.
Expulzia este in general simpla, deoarece gemenii sunt de obicei de talie mica. Daca exista doua cavitati amniotice distincte, se practica un orificiu in membranele celei de-a doua, dupa nasterea primului copil, si se asteapta reluarea contractiilor pentru expulzia urmatoare.
Eliminarea placentei are loc dupa nasterea celui de-al doilea copil, indiferent daca exista una sau doua. Pierderea de sange este cu mult mai abundenta decat in cazul unui singur copil, iar riscul unei hemoragii este de asemenea mai mare. Tocmai de aceea, nasterea este bine sa se desfasoare intr-o maternitate bine echipata, cand se stie ca sarcina este gemelara.

Cel "mai mare" dintre gemeni este cel nascut primul.





Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact