LA OLIMPIADA
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, cu fata spre interior, fiecare avind desenat in jurul lui un cerculet. In mijlocul cercului mare sta un copil care are rol de „antrenor", inaintea inceperii1 jocului, educatoarea le da copiilor denumiri pe ramuri de sport: inot, schi, patinaj, gimnastica, atletism etc.
Jocul incepe odata cu deplasarea antrenorului prin fata sportivilor, improvizind o poveste, de exemplu : „Am plecat la Olimpiada si am luat cu mine inotatorii". Copiii care au fost denumiti inotatori se prind de mijloc in spatele antrenorului, iar acesta continua povestirea, enumerind toate ramurile de sport mentionate de catre educatoare la inceputul jocului. Copiii formeaza un sir in spatele „antrenorului". La un moment dat, acesta spune : „pornim spre orasul olimpic I" Atunci sirul de copii, „sportivi", tinindu-se de mijloc, se deplaseaza in zigzag pe teren, pana cand „antrenorul" anunta : „A inceput Olimpiada!" (sau „concursul"). Din acel moment toti copiii, inclusiv „antrenorul", alearga sa ocupe cite un cerculet. Cel oare a ramas fara cerculet devine antrenor si jocul continua.

CONCURSUL HIPIC
Copiii sunt dispusi in doua cercuri concentrice, cu fata spre centru. Cei din exterior stau cu miinile pe umerii celor din fata. Copiii din cercul exterior reprezinta „jocheii", iar cei din cercul interior „craii". Terenul de joc reprezinta „hipodromul", iar in mijlocul cercului sta un copil oare este „conducatorul" concursului hipic.

In diferite parti ale terenului se marcheaza cu creta pe sol un numar de „grajduri" egal cu numarul perechilor de copii si in fiecare „grajd" incape un „cal" si un „jocheu". La comanda de incepere a jocului, copiii se deplaseaza spre dreapta, in cerc, cu pas adaugat lateral sau cu alergare cimtind. La terminarea cintecului, conducatorul da comanda : ,,la grajduri!" Toti copiii, pe perechi, alearga sa ocupe cite un „grajd". Conducatorul concursului hipic va cauta sa ocupe si el un ,,grajd" si astfel o pereche va ramine fara loc. Daca reuseste, unul dintre cei doi care formeaza perechea intra in cerc, perechea pentru fostul conducator, iar celalalt devine conducator in locul celui care i-a luat locul. Copiii care intra separat in „grajduri" sunt scosi din joc si astfel se anuleaza „grajdurile" pe care ar fi trebuit sa le ocupe.
Jocul continua, stimulindu-i pe copii sa execute corect, iar perechile sa nu se desparta.

TRUSA DE VOIAJ
Copiii sunt asezati in cerc, cu fata spre interior, fiecare avind desenat in jurul lui un cerculet. Fiecare copil primeste numele unui obiect de toaleta : perie, oglinda, sapun, pasta, crema, pieptene etc. Educatoarea sta in mijlocul cercului mare si incepe o poveste amintind numele obiectelor. Cei numiti se aliniaza, unul dupa altul, in ordinea redata in povestire, la spatele educatoarei, tinindu-se de mijloc. La un moment dat, ea spune: „Trusa de voiaj e plina!" La auzul acestor cuvinte atit educatoarea, cit si copiii alearga sa ocupe cite un cerculet. Copilul ramas fara loc trece in locul povestitorului si conduce mai departe jocul.

TOALETA SPORTIVEI
Toti copiii stau asezati pe scaunele. Fiecare primeste numele unul materia! sportiv saiu obiect de toaleta: tricou, trening, maiou, pantof cu cuie, minge, cronometru, oglinda, perie etc. Sportiva sta in mijlocul copiilor si intreaba : ,,Unde-mi este treningul?". Copilul care are aceasta denumire se ridica repede in picioare si se alatura sportivei. Rind pe rind ea cere cite un obiect : mingea, cronometrul, peria de dinti etc. Apoi zice: „Cer toata toaleta!". Atunci toti copiii isi schimba locurile pe scaunele intre ei. Cine a ramas fara loc devine sportiva si jocul continua.