FLUIERASUL
Copiii sant asezati in formatie de cerc si au un fluieras. In mijloc se plaseaza un copil care isi acopera ochii cu palmele. Cei de pe cerc transmit fluierul din mina in minaf si fluiera pe rind cand cel din mijloc are ochii acoperiti. La un semnal el isi ia miinile de la ochi si incearca sa ghi-cetasica la cine este fluierul. Fluierasul trebuie sa fie bine ascuns in pumnul celui caire a fluierat si toti copiii tin miinile stranse in pumn la gura. Daca cel din mijloc ghiceste cine a fluierat rolurile copiilor se schimba ; daca nu, jocul continua in aceeasi formatie.
TELEGRAFUL DEFECT
Toti copiii sant dispusi in formatie de semicerc si stau pe scaunele. Educatoarea se duce la un capat al semicercului si-i sopteste primului la ureche un cuvant (format din 6—8 silabe), oare sa nu fie auzit si de ceilalti. Acesta, la rindul sau, sopteste vecinului cuvintul auzit si asa mai departe pana ce cuvantul ajunge in celalalt capat al semicercului, ultimul rostindu-l cu voce tare. Daca acesta spune un alt cuvint decat cel transmis de educatoare, se cerceteaza la care copil s-a produs defectiunea si acesta primeste o sanctiune hazlie (propusa de copii), de exemplu : sa sara intr-un picior, sa imite cantecul cocosului, al cucului etc. Daca cuvantul a fost transmis corect, educatoarea numeste un „telegrafist" dintre copiii disciplinati si jocul se reia.
ORCHESTRA RU Rl RA TU
Copiii sunt impartiti in trei grupe, fiecare reprezentand cate o categorie de instrumentisti din orchestra : trompetisti, violonisti etc. Educatoarea alege un copil pe care il asaza in fata grupelor pentru a dirija orchestra. Ea stabileste miscarile pe care trebuie sa le imite fiecare grupa, precum si sunetele rostite pentru interpretarea unui cintec. Ra ra ra ! Ta, ta, ta ! trompetistii ; Ru, ru, ru ! Tu, tu ,tu ! tobosarii ; Ri, ri, ri! Ti, ti, ti! (onomatopeele pot fi inlocuite cu altele, dupa cum considera educatoarea).
Dirijorul si orchestra se inteleg intre ei ce cintec vor interpreta cu ajutorul onomatopeelor enuntate. Toti copiii trebuie sa recunoasca cintecul orchestrei si sa-i spuna titlul. Jocul se termina dupa ce copiii au interpretat si recunoscut mai multe cintece.
IN JARA JUCARIILOR
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc si stau pe scaunele. Fiecare isi alege numele unei jucarii preferate, de exemplu : papusa, tren, calut, ursulet, toba, trompeta etc.

In mijlocul cercului se afla un copil care povesteste si pe parcurs foloseste la intamplare numele diferitelor jucarii alese de copii. De exemplu, in tara jucariilor, mergand pe strazile inguste si curate, a trecut pe langa mine un ursulet. Copilul care si-a ales numele de ursulet trebuie sa bata din palme. Continuindu-si povestea, copiii trebuie sa bata de 3 ori din palme daca pe parcurs vor auzi cuvintul „jucarii", iar daca vor auzi de tara jucariilor, vor trebui sa se ridice in picioare si sa bata de 3 ori din palme.
Copiii care gresesc sunt sanctionati conform regulilor stabilite inainte de inceperea jocului, de exemplu, sa iasa din joc, sa indeplineasca o pedeapsa hazlie s.a.
VINZATORUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc si fiecare poarta un nume de leguma. Unul dintre ei indeplineste rolul de „vinzator". La inceperea jocului „vinzatorul" se plimba in interiorul cercului si cauta un moment potrivit ca sa pronunte de 3 ori numele unei legume, fara ca acela oare il poarta sa bage de seama. Ca mijloc el poate sa foloseasca povestirea si sa faca o intrerupere brusca strigand de 3 ori numele legumei; sa arate un copil strigand insa1 numele altei legume ; sa cante etc. Daca reuseste sa-l pacaleasca cei doi schimba roiurile intre ei.
CHEIA GRADINII
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc. Un copil stabilit de conducatorul jocului se adreseaza vecinului sau ii da un obiect oarecare, spunindu-i : „iti dau cheia de la gradina bunicii mele". Acesta ia obiectul, ocoleste o data cercul si il transmite apoi altui jucator, spunindu-i : „iti dau port cheiul in care a fost cheia de la gradina bunicii mele". Al treilea, dupa ce ocoleste si el o data cercul, inmaneaza altuia obiectul spuninidu-i: „iti dau cirese din gradina pe care o poti deschide cu cheia bunicii mele" etc.
Copiii trebuie sa repete toate cele spuse la predarea obiectului si acela care greseste este scos din joc, apoi se reia.
CLOPOTELUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, umar la umar, cu mainile la spate. Educatoarea da unui copil un clopotel pe care, la inceperea jocului, trebuie sa-l treaca pe la spate, din mana in mina, intr-o anumita directie. In mijlocul cercului sta un copil oare, la semnalul educatoarei, trebuie sa spuna la cine se afla clopotelul.
Copilul banuit ca are clopotelul trebuie sa duca miinile in fata si daca are clopotelul schimba rolurile intre ei; daca acesta nu a ghicit, jocul continua in acelasi fel.