Fluierasul, telegraful, jucariile, vanzatorul, clopotelul
FLUIERASUL
Copiii sant asezati in formatie de cerc si au un fluieras. In mijloc se plaseaza un copil care isi acopera ochii cu palmele.
Cei de pe cerc transmit fluierul din mina in minaf si fluiera
pe rind cand cel din mijloc are ochii acoperiti. La un semnal
el isi ia miinile de la ochi si incearca sa ghi-cetasica
la cine este fluierul. Fluierasul trebuie sa fie bine ascuns in
pumnul celui caire a fluierat si toti copiii tin miinile stranse
in pumn la gura. Daca cel din mijloc ghiceste cine a fluierat rolurile
copiilor se schimba ; daca nu, jocul continua in aceeasi formatie.
TELEGRAFUL DEFECT
Toti copiii sant dispusi in formatie de semicerc si stau pe
scaunele. Educatoarea se duce la un capat al semicercului si-i sopteste
primului la ureche un cuvant (format din 6—8 silabe), oare
sa nu fie auzit si de ceilalti. Acesta, la rindul sau, sopteste
vecinului cuvintul auzit si asa mai departe pana ce cuvantul
ajunge in celalalt capat al semicercului, ultimul rostindu-l cu
voce tare. Daca acesta spune un alt cuvint decat cel transmis
de educatoare, se cerceteaza la care copil s-a produs defectiunea si acesta
primeste o sanctiune hazlie (propusa de copii), de exemplu : sa sara intr-un
picior, sa imite cantecul cocosului, al cucului etc. Daca cuvantul
a fost transmis corect, educatoarea numeste un „telegrafist"
dintre copiii disciplinati si jocul se reia.
ORCHESTRA RU Rl RA TU
Copiii sunt impartiti in trei grupe, fiecare reprezentand
cate o categorie de instrumentisti din orchestra : trompetisti,
violonisti etc. Educatoarea alege un copil pe care il asaza in
fata grupelor pentru a dirija orchestra. Ea stabileste miscarile pe care
trebuie sa le imite fiecare grupa, precum si sunetele rostite pentru interpretarea
unui cintec. Ra ra ra ! Ta, ta, ta ! trompetistii ; Ru, ru, ru !
Tu, tu ,tu ! tobosarii ; Ri, ri, ri! Ti, ti, ti! (onomatopeele pot fi
inlocuite cu altele, dupa cum considera educatoarea).
Dirijorul si orchestra se inteleg intre ei ce cintec
vor interpreta cu ajutorul onomatopeelor enuntate. Toti copiii trebuie
sa recunoasca cintecul orchestrei si sa-i spuna titlul. Jocul se
termina dupa ce copiii au interpretat si recunoscut mai multe cintece.
IN JARA JUCARIILOR
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc si stau pe scaunele.
Fiecare isi alege numele unei jucarii preferate, de exemplu : papusa,
tren, calut, ursulet, toba, trompeta etc.
In mijlocul cercului se afla un copil care povesteste si pe parcurs
foloseste la intamplare numele diferitelor jucarii alese de
copii. De exemplu, in tara jucariilor, mergand pe strazile
inguste si curate, a trecut pe langa mine un ursulet. Copilul
care si-a ales numele de ursulet trebuie sa bata din palme. Continuindu-si
povestea, copiii trebuie sa bata de 3 ori din palme daca pe parcurs vor
auzi cuvintul „jucarii", iar daca vor auzi de tara jucariilor,
vor trebui sa se ridice in picioare si sa bata de 3 ori din palme.
Copiii care gresesc sunt sanctionati conform regulilor stabilite
inainte de inceperea jocului, de exemplu, sa iasa din joc,
sa indeplineasca o pedeapsa hazlie s.a.
VINZATORUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc si fiecare poarta
un nume de leguma. Unul dintre ei indeplineste rolul de „vinzator".
La inceperea jocului „vinzatorul" se plimba in
interiorul cercului si cauta un moment potrivit ca sa pronunte de 3 ori
numele unei legume, fara ca acela oare il poarta sa bage de seama.
Ca mijloc el poate sa foloseasca povestirea si sa faca o intrerupere
brusca strigand de 3 ori numele legumei; sa arate un copil strigand
insa1 numele altei legume ; sa cante etc. Daca reuseste sa-l
pacaleasca cei doi schimba roiurile intre ei.
CHEIA GRADINII
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc. Un copil stabilit
de conducatorul jocului se adreseaza vecinului sau ii da un obiect
oarecare, spunindu-i : „iti dau cheia de la gradina
bunicii mele". Acesta ia obiectul, ocoleste o data cercul si il
transmite apoi altui jucator, spunindu-i : „iti dau
port cheiul in care a fost cheia de la gradina bunicii mele".
Al treilea, dupa ce ocoleste si el o data cercul, inmaneaza
altuia obiectul spuninidu-i: „iti dau cirese din gradina
pe care o poti deschide cu cheia bunicii mele" etc.
Copiii trebuie sa repete toate cele spuse la predarea obiectului si acela
care greseste este scos din joc, apoi se reia.
CLOPOTELUL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, umar la umar, cu
mainile la spate. Educatoarea da unui copil un clopotel pe care,
la inceperea jocului, trebuie sa-l treaca pe la spate, din mana
in mina, intr-o anumita directie. In mijlocul
cercului sta un copil oare, la semnalul educatoarei, trebuie sa spuna
la cine se afla clopotelul.
Copilul banuit ca are clopotelul trebuie sa duca miinile in
fata si daca are clopotelul schimba rolurile intre ei; daca acesta
nu a ghicit, jocul continua in acelasi fel.