VULPOIUL Sl GASCANUL
Toti copiii sunt dispusi in formatie pe un sir, tinindu-se unul de celalalt de mijloc, ei sunt „bobocii". Cel din capatul sirului reprezinta „gisoanul". Intr-un colt al salii se deseneaza un cerc in care sta un copil, „vulpoiul".
La comanda de incepere a jocului „bobocii" inainteaza spre „vulpoi", recitind :

Scaldati-va, scaldati-va, „bobocilor!"
„Vulpoiul" nu este acasa,
S-a dus la padure,
Sa aduca aripi pentru jupineasa vulpe.
cand ajung in dreptul cercului unde sta „vulpoiul", „gisoanul" striga: „Buna ziua, vulpoiule !". Acesta, raspunde: „Multumesc, cumetre!. Cum este vremea?" „Gisoanul" spune: „Vremea este frumoasa!". „Vulpoiul" adauga: „Vremea este frumoasa pentru mine, dar nu si pentru bobocii tai", apoi, alearga sa prinda un „boboc". Copiii alearga prin sala ca sa nu fie prinsi. Cel prins este adus in cerc si jocul continua pana cand jumatate din „boboci" sunt prinsi. Jocul se incheie cu o tractiune de brate, efectuata peste o linie de demarcatie.

CLOSCA CU PUI
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Primul reprezinta „closca", ceilalti „puii". In fata lor, la o distanta de 2 m, sta un copil ghemuit, cu un betisor in mina, acesta este „uliul". El imita cu betisorul miscairea de amestecare intr-un ceaun.
,,Closca" il intreaba : — Ce faci acolo „uliule?"
— Fac o mamaliguta.
— Pentru cine? — intreaba „closca".
— Pentru mine,
— Cu ce o maninci ?

— Cu un pui de-al tau, fiindca acum am sa-ti fur un puisor i
— Am sa-ti scot un ochisor ! incearca numai sa-l prinzi! Apoi „uliul" alearga incercind sa prinda ultimul „pui"
din rind. „Closca" cu aripile desfacute se deplaseaza in toate directiile, pentru a-si apara „puii", iar acestia se tin unul de altul si toti de closca, alergind dupa cum ii conduce ea, ca sa nu-i poata prinde „uliul".
„Puii" care sunt prinsi trec in cercul „uliului" si jocul continua.

CIOARA Sl CLOSCA CU PUI
Un copil, „closca", sta in capatul coloanei, iar ceilalti, „puii", se tin de mina. La citiva metri de ei sta un alt copil, „cioara". „Closca" isi scoate „puii" la plimbare. „Cioara" ii zareste si se apropie croncanind si filfiind din aripi (mis-cind din brate). cand se repede asupra „puilor" (care nu au voie sa rupa sirul), „closca" se opune, aparindu-i. Daca „cioara" a atins cu aripa un pui, acela este dus in „cuibul" ei.
Daca „cioara" nu reuseste sa fure „pui" este schimbata cu alt copil, apoi se reia jocul.

PLACINTUTA
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Primul reprezinta „brutarul", ceilalti copii „cuptorul", iar ultimul are rol de „pla-cintuta". In fata „brutarului", la 2 m distanta, sta un copil care are rol de ,,cumparator".

La inceperea jocului, cumparatorul spune: „Vreau sa cumpar o plantuta". Copilul are acest rol alearga spre „brutar" sa-l apere. „Brutarul" ii iese in intampinare cu tot sirul de copii, fara a strica formatia. Daca „placintuta" reuseste sa ajunga in bratele „brutarului", inainte de a fi aitinsa de „cumparator", devine „brutar", acesta „placintuta", iar „cumparatorul" trece in rindul celor care formeaza „cuptorul". Educatoarea numeste un nou „cumparator" si jocul continua.

AJUNGE-TI ADVERSARUL !
Efectivul grupei este impartit in doua echipe, egale ca numar, asezate pe cite o linie spate in spate, la distanta de 3 m intre ele.
La comanda educatoarei, primul din fiecare echipa alearga, ocoleste spre stinga, prin fata si prin spate ambele echipe, apoi revine la locul initial si transmite urmatorului stafeta.
Urmatorii procedeaza la fel s.a.m.d.
Cursa devine mai interesanta atunci cand cel din prima echipa il ajunge pe cel din echipa a doua, pe oare nu are voie sa-l depaseasca decat prin exterior.

LUMANAREA
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se fiecare de mijlocul celui din fata. Conducatorul sirului tine in mina un betisor, „luminarea". La inceperea jocului acesta striga: „Aprinde luminarea ca sa vezi cararea!" Ultimii 2 copii se desprind din formatie si pornesc in alergare unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana ajung in capatul sirului.
Acela care reuseste sa\ajunga primul la conducator preia „luminarea" si conducerea jocului. Perechea lui iese din joc. Jocul se termina'Cind mai jramin cativa copii in formatie.

ULTIMA PERECHE FUGE
Copiii sunt asezati pe doua siruri, cite doi. In fata lor, la aproximativ 2 m, se plaseaza un copil, „conducatorul", inaintea echipelor se traseaza o linie.
La inceperea jocului, conducatorul striga : „Ultima pereche fuge !" Ultima pereche se desprinde din coloana si alearga, unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana in capatul formatiei, unde incearca sa-si dea mina intre ei, dar numai dincolo de linia de urmarire. Conducatorul incearca sa-l prinda sau sa-l atinga pe unul dintre ei, inainte ca acestia sa poata forma din nou o pereche. Daca reuseste, acesta formeaza perechea cu el si se asaza in capatul coloanei.
Cel care ramine fara pereche devine conducator. Daca nu reuseste sa-l atinga pe nici unul, ramine in continuare conducator si jocul continua, perechea urmarita asezindu-se in capatul coloanei. Jocul se termina dupa ce au alergat toate perechile.

Pasararul, cursele, cucul, strangerea recoltei, stafeta pacii, stafeta olimpica Ursul pacalit, pescarul, bunicul si nepoteii, atent mergi departe ajungi, ceasul - jocuri antrenante