PAIANJENII Sl MUSTELE
Efectivul grupei este impartit in trei echipe, urna reprezinta „mustele" a doua „paianjenii" si a treia, care este neutra, „pinza". Acestia din urma formeaza un cerc, tinindu-se de miini cu bratele ridicate. „Paianjenii" care nu simt in numar egal cu „mustele" (-un „paianjen" la doua muste) stau in mijlocul cercului, iar „mustele" zboara in afara lui.
„Paianjenii" incearca sa prinda cit miai multe „muste1', care vin sa se aseze pe panza (intra in cerc), iar „mustele" trebuie sa intre cit mai des in cerc, fara sa fie prinse. De cite ori o „musca" patrunde in cerc si iese fara sa fie prinsa, aduce un punct echipei sale. Acelasi lucru se intimpla si ou un „paianjen" cand prinde o musca.
Grupa care cistiga prima 12 puncte este declarata invingatoare, dupa care se schimba rolurile intre ele, pentru a trece prin toate rolurile. Educatoarea poate sa fixeze inaintea inceperii jocului numarul de puncte pentru fiecare repriza, care nu trebuie sa fie prea mare.

GRADINA DE FLORI
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, tinindu-se de miini. Fiecare are un nume diferit de floare. Un copil, „gradinarul", se plimba in afara cercului, iar cei care formeaza cercul se deplaseaza pe circumferinta acestuia si recita :

,,in aceasta gradina frumoasa ma plimb
Si-o scumpa iasomie (sau alt nume de floare) caut, dar n-am gasit-o !"
Atunci copilul „iasomie" intra in centrul cercului si spune:

— „Aceasta floare placuta sunt eu". „Gradinarul" raspunde :

— ,,Sa vedem !"
Gradinarul alearga dupa „iasomie", intrind in interiorul cercului, dar „iasomia" alearga si revine la locul initial. Daca „gradinarul" nu a prins-o intra in cerc si ia numele „florii" urmarite, iar cel care a avut denumirea de „iasomie" devine „gradinar". Jocul reincepe si se desfasoara la fel, rostind numele altei flori.

CAT MAI REPEDE
Pe terenul de joc se traseaza patru linii, din 3 in 3 m. Copiii sunt impartiti in trei echipe, egale ca numar si fiecare este asezata pe o linie. Pe prima linie nu se asaza nimeni.
La comanda educatoarei, copiii alearga, incercind sa-i atinga cu mina pe cei din echipa care se afla in fata lor, inainte de a ajunge la linia urmatoare. Copiii atinsi ies din joc.
Cistiga echipa care la sfirsitul jocului a ramas cu cei mai multi jucatori.
VARIANTA
Acelasi joc, cu deosebirea ca jucatorii nu mai urmaresc echipa din fata lor, ci doar sa ocupe primii linia urmatoare din fata.

FUGA PRIN TUNEL
Copiii sunt asezati in formatie de cerc, cite doi, fata in fata, tinindu-se de miini cu bratele sus, formind un tunel. Un copil, fara pereche, ramine in afara cercului. La semnalul de incepere a jocului, copilul oare nu are pereche alearga in jurul cercului si loveste cu mina o pereche. Acestia trebuie sa alerge, unul intr-o parte, altul in cealalta parte, pe sub tunel, in timp ce jucatorul fara pereche le-a ocupat locul celor care alearga. Acela care ajunge primul la locul initial face pereche cu jucatorul care i-a atins, iar celalalt continua jocul.

DESCHIDETI PORTITELE
Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu-se de miini. La o anumita distanta, educatoarea asaza 2 copii fata in fata, care se tin de miini, formind o „portita", si fiecare primeste cite un nume, fara sa fie auzite de ceilalti, de exemplu, unul este „pitic", celalalt ,,zina".

La comanda de incepere a jocului, toti copiii trec in alergare pe sub portita, recitind :

Deschideti portitele Ca va vin fetitele!
Ultimul este oprit in portita facuta din miinile celor 2 copii care il intreaba : „Ce vrei sa fii, pitic sau zina?" Dupa ce acesta face alegerea, il ia de mijloc pe copilul care reprezinta personajul ales. In continuare, educatoarea va da alte denumiri, ca : pionie:r-sco;lar, „greier-furnica", „tranda-fir-garofita" etc. Copiii care trec prin portita, alegindu-si rolul dorit, se prind in continuare de mijloc, unul dupa altul, formind un sir. La incheierea jocului, sirurile se aliniaza fata in fata, executand o tractiune de brate. Echipa oare reuseste s-o deplaseze pe cealalta peste linia trasata pe sol intre ele este declarata invingatoare.
lie : sa sara intr-un picior, sa faca o rostogolire, sa bata din aripi ca cocosul ©te.
Dupa ce a platit vama este lasat sa treaca si se asaza in capatul sirului, devenind conducator. Daca cel oprit nu isi plateste constiincios vama, este scos din joc.

ORA, ORA MORILOR
Dintre copii se aleg 3 mai ageri, 2 formeaza poarta, iar unul, cel mai istet, va fi portarul, numit „Luna" si sta in fata portii.
Restul copiilor isi aleg o capetenie numita „Soarele", care se asaza in capatul sirului format de toti ceilalti copii, care se tin unul pe celalalt de mijloc.
Copiii care formeaza „poarta" ridica bratele sus pentru a trece „Soarele" cu sirul de copii.

Inainte de a trece „capetenia" se adreseaza portarului „Luna", care ii raspunde :

— „Ora, ora morilor
— Deschideti portile ?

— Ale cui porti ?

— Ale lui Catarama voda.
— Ce dai vama ?

— Un catel,
— Un purcel,
— Si pe (numele ultimului copil din sir) cel obraznicei (cel hazliu).
„Luna", inainte de a trece ultimul copil din sir, face semn „portii" sa lase bratele jos ca sa-l opreasca.
„Portarul" il intreaba pe acesta cu cine vrea sa ramina, cu „Luna" sau cu „Soarele". Apoi, dupa ce face alegerea, este asezat de „portar" pe unul din terenurile alese in acest scop si insemnat cu creta pe sol. Jocul continua astfel pana ce „Soarele" si „Luna" si-au ales pe rind copiii din sir.
Se traseaza o linie pe sol, de o parte si de alta se asjaza „Soarele" si „Luna" fata in fata, se prind de ambele miini, iar copiii se tin unul de celalalt de mijloc in tabara care si-au ales-o.
Care reuseste sa traga peste linie echipa adversa este declarata castigatoare.

Jocuri de alergare poarta, floare de soare, pasarea maiastra, ce tabara alegi, indemanaticul Ursul, albinele, vulturul, bufnitele, motocicletele - jocuri de miscare si alergare Ursul pacalit, pescarul, bunicul si nepoteii, atent mergi departe ajungi, ceasul - jocuri antrenante