Glaciatiunile care au inceput in pleis-tocen si s-au repetat de 3-4 ori la intervale destul de scurte au avut o influenta uriasa asupra vegetatiei atat de la ses cat si de la munte din cauza scaderii apreciabile a temperaturii. In jurul ghetarilor care coborau uneori sub inaltimea dealurilor s-a dezvoltat flora specifica, alcatuita din specii alpine si glaciare, sosite de obicei din tundra arctica.
( Dupa incetarea glaciatiunilor, survenite in urma cu 20 000 de ani, a urmat o perioa-a post-glaciara mai calduroasa si mai Jmeda, borealul. Aceasta „revolutie" cli matica a avut repercusiuni importante asupra vegetatiei.

Plantele arctice, obisnuite cu frigul, s-au retras in varful muntilor, devenind relicte alpine.
Zona alpina a Carpatilor adaposteste o multime de copacei caracteristici.
Salciile isi trimit printre stancile umede ale inaltimilor neamurile lor pitice (Salix herbacea, S. retusa, S. retiarfata). Tulpinile lor, cu frunze pieloase mai subtirele sau mai rotunjoare si cu cate un matisor in varf, se inalta doar cativa centimetri de la pamant.
Covorase dese si scunde tes tulpinile de coacaz (Loiseluria procwnbens), cu ramuri fragile acoperite cu frunze pieloase, rigide, ovale, din varful carora apar pe ici, pe colo mici flori roze scortoase, sau cele de ar-gintica (Dryas octopetala), cu frunze lobate, argintii pe spate, si cu flori mari, albe, stelate, cu opt petale si numeroase stamine, Coastele pietroase ale muntilor sunt acoperite in luna august cu jaraticul aromat al florilor de smardar sau bujor de munte {Rliododendron multifolium). Strugurii ursului (Arctostaphyllus uva ursi), ruda cu merisorul si descoperita in mai multe locuri, apartine de asemenea tundrei arctice.
Printre speciile ierboase relicte amintim laletica-de-piatra (Lloydia serotina), planta de primavara, ruda cu laleaua si scanteioara, ascunsa prin crapaturile de stanca, macul galben (Papaver corona sancti-stephani) si linarita alpina (Linaria alpina), cu flori liliachii, iubitoare de grohotisuri, alaturi de diferite specii de ochii-pasaruicii {Saxifraga), clopotei (Campanula) si ghinture (Gentia-na). Unele din aceste relicte cu actuala arie de raspandire alpina s-au adaptat de-a lungul a mii de ani de existenta conditiilor specifice de sol si de clima ale Carpatilor, devenind endemite alpine carpatice, cum ar fi romanita carpatica {Anthemis carpatica ssp pyrethrifonnis), pesma carpatica (Cen-laurea prinnalifida), drobita lui Dorner (Draba dorneri), drobita lui Haynald (Dra-ba haynaldi), struna-cocosului din Carpati (Cerastiiun transsilvanicum), scanteiuta sau garofita lui Henter (Dianthus henteri), cimu1 romanesc (Thymus comosus), firuta hcegica {Festuca bucegiensis), saxifraga

laneasca {Saxifraga mutata ssp demissa) si multe altele.

Alaturi de aceste rehcte alpine putem c»za relictele glaciare, printre care amindoua specii de piciorul-cocosului cu nori albe (una mai scunda, cu frunze rotunda) are crestate - Ranunculus crenatus; alta mai inaltuta, cu frunze de mai multe feluri, unele divizate mai adanc - Ranunculus gla-¦ialis), un neam delicat de soldanela {Sol-danella pussila), cu flori liliachii-deschis, franjurate, si o specie de ochii-pasaruicii cu flori albe mari adunate in cime si frunze ca niste lopatele dintate {Saxifraga cy/no-sa), micuta patlagina alpina {Plantago gen-tianoides). In Carpatii nostri (mai ales in Retezat), in lipsa ghetarilor, aceste specii insotesc azi lacurile glaciare ori versantii umbrosi cu substrat de cuart, granit sau gnais care pastreaza multa vreme zapada.
Plantele migrate in estul Siberiei au trecut si ele printr-o perioada framantata, dupa incalzirea si umezirea vremii. Multe din ele, bine adaptate caldurii si uscaciunii aerului si solului, s-au statornicit in zonele colinare deschise si in stepele actuale, devenind chiar specii endemice ale pamantului romanesc, cum ar fi unele specii de unghia-gaii {Astragalus romeri, A. pseudopurpureus, A. peterfii), jalesul transilvan {Salvia trans-silvanica), joldeala ardeleneasca {Jurinea transsilvanica), sipica romaneasca {Cepha-laria radiata), stanjenelul lui Brandza {Iris bmndzae) si altele.
Altele, insa, cu un regim de viata mai deosebit, s-au preschimbat in relicte. Minunata albumita sau floarea-reginei {Leon-topodium alpinum), planta de campie, inalta de peste un metru in centrul Asiei, s-a transformat in tarile europene intr-o planta scunda, tipic alpina.

O vulturica ce incurca stiinta Uimitoarele mecanisme ale orhideelor Plante batimetru Pestii simt mirosurile?