Daca plantele parazite traiesc pe socoteala fiintelor vii, cele saprofite isi procura substantele nutritive din cadavrele plantelor si animalelor (sapros insemneaza in greceste putreziciune). Saprofnele, extrem de numeroase, se recruteaza mai ales din randul mixomicetelor, bacteriilor si ciupercilor invizibile si vizibile (cu palarie). Acestea absorb substantele organice din mediul inconjurator, in cazul in care acestea sunt dizolvate in apa, ele le absorb sub forma de solutii. In cazul in care ele sunt insolubile in apa, unele saprofite, cum ar fi mixomice-tele, le inglobeaza cu ajutorul pseudopodelor in protoplasma lor, unde are loc digestia, adica solubilizarea acestor substante cu ajutorul enzimelor.
Din cauza numarului mare de saprofite, mai ales de bacterii si ciuperci din soluri si din ape, substantele organice din cadavrele plantelor si animalelor sunt consumate destul de repede si reintra in circuitul materiei. Chiar si substantele organice relativ rezistente la actiunea agentilor chimici, cum sunt celuloza, lignina, rasinile, cauciucul de la plante si dintii, oasele, parul, unghiile, copitele si chitina animalelor sunt consumate de diferite microorganisme.
Variate procese de fermentatie si putrezire din natura ca si numeroase ramuri ale industriei alimentare (cum ar fi industria produselor de lapte sau a berii) se bazeaza pe .activitatea microorganismelor saprofite.
Cormofitele saprofite sunt destul de putine si apartin aproape in exclusivitate familiei orchidaceelor. Cele mai multe dintre ele traiesc in paduri, unde exista un sol bogat in humus si substante organice si, in acelasi timp, foarte umed. Printre acestea amintim in primul rand burzisorul (Coral-lorhiza innata) a carui radacina este asema-

natoare unui coral galben si ramificat, din care porneste o delicata tulpina ce poarta in varf cateva floricele alb-galbui cu puncie purpurii. La cuibusor (Neottia nidus avis)t ai impresia ca te gasesti in fata unui cuib de pasare, cu fire lungi si incalcite, din mij. locul caruia se inalta o tulpina puternica $j curioasa, cu un manunchi bogat de flori galbene, cu buza de jos prelunga si impartita in doua.
Tot un fel de cuib are si sugatoarea (Monotropa hypopitis) in pamant. Numai ca tulpina ei e mai scunda, mai grasa si incovoiata ca o carja din locul unde apar florile foarte marunte si deosebite de cele ale orchidaceelor.

Microbi pusi la treaba Ramasitele unor epoci glaciare din varfurile muntilor Albina versus bondarul