() „antena" vegetala de 150 m nu-i de dispretuit. Ea intrece de peste doua ori inaltimea celui mai inalt molid din Europa, descoperit in 1945 pe Valea Hartagului din iudetul Buzau, si sta la acelasi nivel cu varful piramidei lui Keops (146 m).
Ca sa-i atingem crestetul ne-ar trebui o scara cu 900 de trepte sau 130 de copii de 4-5 ani asezati unul pe umerii celuilalt.
Aceasta „antena" nu-i altceva decat euca-lipiul (Emalyptus anxygdalina), mandria continentului australian.

Dupa trestia de bambus, el are cea mai rapida crestere. Anual se lungeste cu circa 3 m. Si acest Pasarila-Lati-Lungila al plantelor nu conteneste sa se inalte timp de 70-80 de ani, dupa care se va dezvolta numai in grosime.
Lacomia de apa a eucaliptului este proverbiala. Desi are frunze putine, totusi transpira foarte mult. De aceea, el trebuie sa pompeze neincetat apa din jurul radacinilor sale foarte ramificate. Or, tocmai aceasta sete, demna de eroul cel prea sugator al povestii lui Creanga, il face deosebit de folositor omului. Fiind cultivat in locurile mlastinoase, el le seaca, facand sa dispara tantarii, carausi ai malariei. Pe de alta parte, datorita evaporarii substantelor sale uleioase si aromatice, el imbalsameaza si curata aerul din regiune. Iata de ce eucaliptii se bucura de faima unor copaci anli-malarici, care inlatura aerul stricat (mal aria in limba italiana).

Din trunchiul sau drept si rezistent la putrezire si foc, se fac cele mai trainice ca-large, din lemnul sau fin si dur - asa-zisul lemn de janah - se confectioneaza mobila superioara, iar uleiurile saie servesc la fabricarea bomboanelor de eucalipt.

Plante ceasornic Franghiile maimutelor Strabunicile coniferelor