Primii care s-au servit de acest copac au fost asa-numitii indios ai Lumii Noi. Ei au inteles cum trebuie folosit lichidul laptos, substanta obtinuta prin sectionarea scoartei arborelui Hevea brasilenis, cunoscut mai bine sub numele de arborele de cauciuc, si cum se obtine guma sau cauciucul dupa procesul de coagulare. Noul material a ajuns in Europa in urma descoperirii Americii. Cristofor Columb s-a intors din legendara sa calatorie aducand cu sine un misterios obiect de cauciuc: o minge de guma. Primul care a furnizat informatii stiintifice despre arborele de cauciuc a fost fizicianul francez Charles-Marie de la Condamine, care in 1736 a expus Academiei din Franta pretioasele calitati ale cauciucului, dupa ce a calatorit in America de Sud.

A fost nevoie de mai multe decenii pana cand guma a ajuns de mare importanta si utilitate. In 1839, inventatorul american Charles Goodyear a inventat procesul de vulcanizare, prin intermediul caruia guma devenea mai rezistenta si mai elastica. Dupa aceasta descoperire, guma a inceput sa fie utilizata in mai multe domenii. In 1898, inventatorul a fondat o societate care urma sa devina cea mai mare producatoare de anvelope, Goodyear.

Stiati ca...

Indigenii din America de Sud extrageau limfa copacului de cauciuc si o utilizau intr-un mod foarte cunoscut si la noi: fabricau mingi mari cu care se jucau. Termenul indios, cahuchu, (cauciuc) inseamna „copac care plange".