Inventatorii cecului au fost cavalerii Ordinului Templierilor. Pe parcursul secolului al XlII-lea, ei au fost trezorierii de incredere ai regelui Frantei si au devenit experti adevarati in chestiuni economice: se ocupau de transferarea banilor pe Pamantul Sfant, imprumutau bani nobililor in dificultate si strangeau zeciuielile pontificale pentru cruciade. Cecul era un instrument folosit de templieri atunci cand depozitau banii altora.

Spre exemplu, pelerinii care poposeau pe Pamantul Sfant se temeau de eventuale furturi si isi depozitau banii in magaziile templierilor; in schimb, primeau o scrisoare de schimb. Primul cec bancar „adevarat" dateaza din 1763 si a fost emis de Hoare's Bank de la Londra.