Inventia chitarei electrice dotate cu pick-up-uri magnetice se datoreaza lui Adolf Rickenbacker. In 1931, Rickenbacker, transformand o chitara havaiana A-22 cu 7 corzi, a realizat un model rudimentar de chitara electrica numit „Frying Pan", adica tigaie, din cauza formei sale deosebite, incurajati de posibilitati, si alti producatori s-au orientat spre chitare electrice. Chitaristul Les Paul, spre exemplu, a construit celebra sa chitara „trunchi" solid-body (sau carcasa plina) in 1941, taind in centru o chitara acustica Epiphone si inserandu-i un bloc de lemn de artar pe care a montat pick-up-ul.

Datorita acestui experiment, numele lui Les Paul ramane strans legat de chitara electrica pe care a realizat-o impreuna cu producatorul Orville Gibson: Gibson Les Paul, aparuta in 1952 si devenita una dintre cele mai populare chitare din toate timpurile. O alta personalitate cu importanta hotaratoare pentru istoria chitarelor electrice a fost Leo Fender, care a conceput un nou tip depick-up si-l-a experimentat pe o chitara cu carcasa plina (solid-body): astfel s-a nascut Telecaster-ul. La inceput a fost apreciata numai de cantareti de country, apoi a devenit atat de cunoscuta incat trebuia sa stai mult timp la coada pentru a o achizitiona. In 1946, Fender a fondat Fender Electric Instrument Company.

Opt ani mai tarziu, a realizat cel mai celebru model al sau, legendara Fender Stratocaster, dotata cu trei pick-up-uh si cu un design deosebit de atragator.