Basmele reprezinta un gen literar in care au loc istorii intamplate intr-o dimensiune fara timp sau loc, in care se misca personaje nereale ce infrunta situatii dificile, adesea cu ajutorul altor personaje de obicei magice, si obstacolele raufacatorilor antagonisti, pentru a ajunge la un final fericit. Basmele s-au nascut intr-un trecut atat de indepartat, incat este greu sa-l determinam cu precizie.

Cel mai adesea, autorii sunt necunoscuti: poate ca sunt aceiasi tarani si pastori, adesea protagonistii povestilor, care le transmiteau pe cale orala din generatie in generatie, schimbandu-le si imbogatindu-le pe parcurs. Povestite de adulti adultilor si nu numai, cum s-ar putea crede, copiilor, basmele furnizau modele de comportament in situatii dificile, ii invatau cum trebuie sa infrunte problemele, cum sa-si infraneze frica si aveau intotdeauna un final fericit. Dupa unii invatati, la originea basmelor ar fi riturile primitive, cu timpul cazute in uitare, in timp ce povestile au supravietuit pentru ca ofereau invataturi utile.