Sub aceasta expresie se intelege inregistrarea dialogurilor unui film, in timpul filmarilor. Un alt sistem folosit este dublajul, in care vocile actorilor sunt inregistrate dupa sfarsirea filmarilor si montate peste imagini.

CINEMATOGRAFIA SONORA
La inceput, cinematografia era muta. Imaginile erau insotite de un fond muzical, creat chiar in momentul filmarii, iar frazele personajelor erau exprimate cu ajutorul cartelelor montate intre imagini. Numai in anii '30 ai secolului al XX-lea a aparut cinematografia sonora, datorita unei inventii fundamentale: pe pelicula, pe marginea imaginilor, a fost adaugata o pista optica pentru sunet Filmul care impune utilizarea sonorului este Cantaretul de jazz de Alan Crosland, din 1927, realizat de casa americana de productii Warner.