Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos

copilasul meu - intrebari si raspunsuri despre cresterea copilului - >COPILUL BILINGV






Se considera in general ca bilingvismul se refera la doua tipuri de copii: cei care au fost invatati sa vorbeasca doua limbi, inca de foarte mici, si cei care au inceput sa vorbeasca intr-o alta limba decat cea a tarii in care traiesc. Altfel spus, fie este nascut din parinti care vorbesc limbi diferite si fiecare a vorbit in limba sa cu bebelusul, fie provine dintr-o familie imigranta in care "limba din interior" este diferita de cea "din afara". In ambele cazuri copilul este considerat bilingv, chiar daca nu vorbeste efectiv decat o singura limba sau daca nu le cunoaste la fel de bine pe amandoua. In anumite tari sau perioade, copiii au fost sau sunt din punct de vedere cultural bilingvi: copiii bretoni sau copiii alsacieni invatau franceza la scoala, in timp ce acasa vorbeau limba materna; copiii africani invatau franceza in plus fata de dialectul lor, din cauza colonizarii, iar limba latina a fost limba de predare in scolile din Franta, pana in secolul al XVIll-lea. In toate aceste cazuri, si in mod general, bilingvismul nu poate fi decat un atu. Parintii care stiu acest lucru ii dau copilului ocazia de a invata o limba la o scoala bilingva, sau la una cu limba straina de predare. Ei stiu ca, cu cat este mai mic, cu atat copilul invata mai usor o a doua limba.
Cu toate acestea, imaginea bilingvismului a fost multa vreme una negativa. Era acuzat de a fi sursa confuziei sau a intarzierilor scolare. Astfel, in numeroase familii imigrante, parintii incearca sa vorbeasca limba tarii de adoptie, gandindu-se ca vorbind limba lor materna ar handicapa copilul. Studii recente arata ca nu este nimic real in aceste supozitii. A vorbi mai multe limbi straine este chiar un real avantaj. Un copil caruia i se vorbeste in mai multe limbi va vorbi, poate, mai tarziu decat ceilalti copii, dar va sfarsi prin a vorbi ambele limbi, fara sa le amestece. Lucrurile vor fi cu atat mai simple cu cat fiecare adult va vorbi mereu copilului in aceeasi limba.
Cu toate acestea, exista si cazuri de bilingvism cu efecte mai putin favorabile. Se intampla chiar ca un copil, care vorbea limba parintilor sai si care a trebuit, la scoala, sa vorbeasca alta limba, sa se confrunte cu grave dificultati de limbaj, care vor antrena in continuare riscurile esecului scolar. Este un caz pe care il intalnim frecvent in familiile imigrante, in care prima limba, inca prost vorbita de copil, este devalorizata chiar de familie. Copilul simte ca i se cere sa-si renege cultura de origine, in favoarea culturii adoptate, si va opune rezistenta. Problema se va manifesta printr-un soc in dezvoltarea limbajului copilului.
Totusi, fenomenul bilingvismului are efecte pozitive asupra copilului si este o sursa de bogatie, daca cele doua limbi sunt egal valorizate in familie, iar copilul nu reneaga nici una din culturile pe care ele le vehiculeaza. In aceste conditii, a doua limba este un instrument suplimentar de gandire si un izvor de progres. In schimb, daca limba de baza, insotita de valorile sale socio-culturale, este eliminata, spre profitul unei limbi mai prestigioase din punct de vedere cultural sau social, copilul cade prada nesigurantei si confuziei, manifes­tand un regres evident in insusirea celor doua limbi. Acest lucru trebuie cunoscut de toti cei care primesc copii imigranti in gradinite si care au ca sarcina sa-i invete limba oficiala. In aceste cazuri, pentru o dezvoltare corecta a copilului pe plan lingvistic si pentru evitarea unui esec scolar este esential sa nu se submineze importanta limbii materne.
Pentru a intelege mai bine, ganditi-va ca toti suntem bilingvi intr-un anume sens. Mama mea nu vorbea exact limba tatalui meu. Fiecare avea accentul sau, vocabularul sau, ticurile de limbaj, in functie de cultura sa, de origine, de meserie (profesorul de limbi nu vorbesti ca un om de stiinta, nici ca un vanzator, dar nici ca un artist). Noi, confruntati cu aceste doua forme de limbaj, nu vorbim nici ca unul, nici ca celalalt. Tocmai aceasta forma de bilingvism, cu diferente, dupa caz, mai mari sau mai mici, ne face ceea ce suntem: mai bogati, cu o limba si cu o imaginatie unice.





Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact