Gradinita primeste pe toti copiii de la trei la sase ani, in limita locurilor disponibile, fara deosebire de clasa sociala. Majoritatea copiilor de trei-patru ani merg la gradinita, ceea ce inseamna ca frecventarea acestei "mici scoli" este consecventa, chiar daca nu este obligatorie.
Pentru majoritatea parintilor care lucreaza, ducerea copilului la gradinita este o necesitate, in acelasi timp, parintii vad in gradinita institutia in care copiii lor primesc educatia sociala, motrice, de limbaj, de care au nevoie, institutia care face prescolarizarea, ii pregateste pe copii pentru scoala elementara. In aceste ultime doua roluri, gradinita da dovada, inca de la crearea sa, de un dinamism pedagogic sprijinandu-se cel mai des pe un personal de buna calitate. l5y4423lg31fkm
Gradinita - care si-a fixat ca obiectiv dezvoltarea fizica, morala si intelectuala a copilului, a tuturor copiilor prezenti - se confrunta din pacate cu inegalitatea in dezvoltare a copiilor care o frecventeaza. In functie de mediul socio-cultural sau familial din care au provenit, nu toti copiii se adapteaza la fel de repede, pentru a beneficia de acelasi mod de predare. Copiilor care pleaca dintr-un mediu cu carente, carora le este greu sa se exprime si sa lege prietenii cu cineva, asadar copiilor cu dificultati sociale sau culturale, gradinita le este indispensabila. Unele studii au aratat un fapt important: cu cat numarul anilor petrecuti intr-o colectivitate este mai mare (de la zero la patru ani), cu atat mai putin copilul risca sa repete o clasa in cursul ciclului primar, iar aceateta relatie este mai pregnanta in cazul in care mediul de origine al copilului este mai defavorizat. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere rolul de integrare si de prevenire al gradinitei: ea trebuie sa reduca inegalitatile de dezvoltare dintre copii, pentru ca dupa aceea va fi prea tarziu.

EDUCATORII
Educatorii din gradinita - in majoritate femei - pregatiti sa lucreze cu cei mici, par sa suporte mai bine decat invatatorii tot ceea ce este specific copiilor: dorinta lor de a vorbi, de a se misca, stangacia, capriciile lor, energia excesiva. Fiind mai putin constransi de un program rigid, educatorii isi permit mai des sa aplice metode pedagogice moderne, active, respectand fiecare copil si fiecare individualitate in parte.
Este important ca aceasta libertate de cercetare, de elaborare a unui proiect pedagogic si de actiune sa nu fie afectata de presiunile ministerului si ale parintilor. Acestia din urma, din dorinta de a oferi copilului sanse mai mari de reusita intr-o lume competitiva, ar dori deseori ca gradinita sa se transforme intr-o "prescoala primara", dar asa ceva nu este posibil. Intrati intr-o clasa de gradinita in cursul zilei: copiii sunt activi sau atenti, concentrati asupra unui proiect comun sau impartiti in grupuri mici, linistiti sau zgomotosi: ei se comporta asa cum sunt in viata de toate zilele, ca niste copii care se joaca si invata jucandu-se, doar jucandu-se.

ACTIVITATI LA GRADINITA
Ele sunt atat de variate, incat nu indraznesc sa incerc aici alcatuirea unui catalog al lor. O parte dintre activitati, mai ales in grupele mici, sunt centrate asupra igienei si a gesturilor elementare: dezbracarea, mersul pe rand la toaleta. Imbracarea, spalatul pe maini - toate acestea ocupa mult timp. Asadar, la gradinita, copilul isi petrece o buna parte din zi invatand sa se ocupe de el insusi si sa-si astepte randul. Pe langa aceasta, vin activitatile specific pedagogice, toate centrate in jurul jocului, activitati care pot fi regrupate in mai multe categorii. ■  Activitati fizice si motrice realizate cu ajutorul a diferite materiale, exercitii ritmice, gimnastica etc.

-  Activitati libere sau propuse de educatoare, fie in curte, fie in clasa. In cazul acesta, copiii se repartizeaza pe "colturi de activitate" prevazute in acest scop: coltul de joaca, coltul de gustarica, coltul de puzzle, coltul de jocuri de constructie, cel de lectura, sau cel de masinute etc.

-  Activitati de confectionare si de transformare, plecand de la materiale diverse pe care parintii sunt invitati sa le aduca (plastilina, rulouri de hartie de toaleta, suporturi pentru oua etc.) imaginatia educatorilor este impresionanta in privinta aceasta.

-  Activitate de instruire, in cadrul sau in afara gradinitei.

-  Activitati legate de dezvoltarea limbajului, izolate sau asociate cu alte activitati.

-  Activitate de creatie grafica, gestuala, plastica, poetica etc.

-  Activitati preparatorii pentru scoala elementara: pregatire pentru lectura, scris, matematica. Lucrul acesta se face mai ales in ultimii ani.

-  Activitate centrata in jurul mesei, a hranei, cu organizarea traditionala a gustarii de dimineata.

DIFICULTATILE DE ADAPTARE
Unora dintre copii le este greu sa se integreze la gradinita. Un refuz care dureaza cateva zile, la inceput, este normal, mai ales la un copil care n-a parasit niciodata caminul familial, dar plansetele prelungite, ori cele care revin repetat, cer sa fie intelese in mod specific.

■  Copilul isi manifesta in mai multe moduri refuzul de a merge la gradinita. Cele mai frecvente, sau cele mai evidente sunt furia si plansetele. In fiecare dimineata, aceeasi comedie reincepe, iar copilul se agata de tatal sau de mama sa, refuzand sa-i lase sa plece. Alti copii isi vor manifesta refuzul prin suferinte fizice nejustificate (o durere de burta fara cauza aparenta), ori prin boli usoare, repetate (diaree, constipatie, dureri in gat, otite etc). La gradinita, anumiti copii isi manifesta nelinistea printr-o atitudine agresiva, care ii fac sa fie repede inlaturati de ceilalti copii. Altii, dimpotriva, vor ramane abatuti, indiferenti si inactivi.

■  Cauzele acestor refuzuri de durata sunt extrem de variate. De exemplu, intr-un caz este vorba de un copil supraprotejat de mama sa, care inca nu este autonom si este convins ca nu poate supravietui fara ea. In alt caz, parintii se cearta, iar copilului ii este teama de ceea ce s-ar putea intampla in absenta lui. In al treilea caz, copilul lasa acasa un mezin pe care este gelos, pentru ca mama se ocupa de el tot timpul. Pentru un copil nelinistit, a fi dus la gradinita inseamna o excludere si lipsa de dragoste din partea mamei, in fine, problema poate aparea de la gadinita: neintelegere din partea educatoarei, teama de infirmiere, dificultati de comunicare cu ceilalti copii, o experienta neplacuta...

Nu va fi usor sa-l faceti sa vorbeasca, dar totusi trebuie sa incercati sa intelegeti cu ajutorul educatoarei ce se petrece in capul lui si sa il ajutati. A linisti copilul, a-i arata ca il iubiti, ca nu este uitat in timpul zilei, ca sunteti alaturi de el, este singurul mod de a-l ajuta. In fine, refuzul de a merge la gradinita se intalneste la unii copii care nu sunt destul de "copti" pentru a suporta sa fie dusi in colectivitate zile intregi, intr-un mediu divizat.

Simtul pipaitului Se trezeste dis-de-dimineata Somnul copilului