Copilasul.com - fabulele cele mai alese - portalul parintilor - mamici si tatici fabule pentru copii - copilul meu, parinti (mama si tata) vreau sa cresc mare si sanatos

ce trebuie sa stii despre copilul tau aflat la 2 ani - > 






PERSONALITATEA
Temperamentul copilului de un an si jumatate este caracterizat prin doua aspecte esentiale.

- Pe de o parte, dorinta de a atinge totul, care face din el un copil ce provoaca mult zgomot si dezordine. Nu scapa curiozitatii lui nici un sertar, nici un dulap, nici o sacosa sau mapa, nici un cos. Uneori, este greu de suportat de catre anturaj, dar atitudinea lui este semnul unei dezvoltari sanatoase si normale: mai degraba linistea si cumintenia unui copil de optsprezece luni trebuie sa-i nelinisteasca pe parinti.

- Pe de alta parte, numeroasele frustrari pricinuite de faptul ca vrea sa faca ceva, dar nu poate, ar vrea sa se descurce singur, dar se simte incapabil si in orice caz, nu stie inca sa ceara cu claritate ce doreste.
Aceasta perioada din viata copilului se caracterizeaza mai ales prin lupta pentru autonomie. Chiar daca dureaza luni de zile sau ani, ea atinge aici unul din varfurile sale.
Pe de o parte, copilul nu este destul de mare sau destul de competent ca sa faca ceea ce doreste. Pe de alta parte, vrea sa faca totul singur si se supara daca adultul vrea sa-l ajute. Rezulta de aici conflicte interioare acute, pe care copilul nu poate sa le rezolve, de cele mai multe ori, decat prin furie.
Violenta furiilor lui ii descumpaneste deseori pe parinti: copilul isi arunca jucariile, urla, se zbate, da cu picioarele, uneori se loveste cu capul de podea. Apoi se calmeaza si uita de ce a ajuns intr-o asemenea stare. Este inca incapabil sa-si controleze violenta izbucnirilor si emotiilor. Orice amanare si orice refuz sunt prea greu de suportat pentru el, si atunci loveste sau musca.
Autocontrolul se dezvolta progresiv, antrenand multe manifestari violente.
>  Pana atunci, este bine sa tratam furia lui cu rabdare. In fata unui gest agresiv, cel mai bine este sa-l oprim cu fermitate si calm, explicandu-i cu cuvinte simple ca astfel de comportamente sunt inadmisibile.
Putem, de asemenea, sa deviem gestul lui intr-o mangaiere sau sa luam acest lucru ca pe un joc si sa ne jucam "de-a incaierarea", controland gesturile.
>  Acum sau niciodata este momentul, pentru parinti, sa caute in strafundul lor comori de rabdare, de calm, de intelegere si umor. Perioada aceasta se va dovedi pentru ei epuizanta, atat fizic cat si nervos.
Cu toate acestea, daca parintii isi controleaza propria lor enervare, furie si violenta, copilul va invata sa se controleze la randul lui. Sa incercam sa fim modele pentru el: in cele din urma ne va semana.

De asemenea, sa fim toleranti fata de progresele sale (sau fata de absenta aparenta a progreselor) si nu sa-l inhibam, asteptand de la el mai mult decat poate da. In fata unei fiinte care-si construieste personalitatea si identitatea, este important sa ne straduim sa-i insuflam increderea in sine.
A-l certa fara incetare sau a-l judeca, tratandu-l ca pe un copil necinstit, rautacios, nu ar avea alt efect decat deteriorarea imaginii pe care si-o construieste despre el insusi. Chiar daca aparent este infernal, copilul nu are alta dorinta decat sa se faca iubit de dumneavoastra.
>  Este inutil sa-i dati prea multa libertate sa aleaga ceva, ce camasa prefera, daca vrea iaurt sau compot, pentru ca lucrul acesta il va perturba: el va vrea totul deodata, bineinteles, si va considera frustrant ca trebuie sa renunte la ceva. Atunci, pentru un timp, este mai bine sa decideti dumneavoastra pentru el. De altfel, are destule ocazii sa-si exprime opiniile si refuzurile.
Si, in afara de aceasta? Este un copil dragut, amuzant si e foarte pasionant sa-l vezi crescand... Ca si dumneavoastra, este destul de perturbat si de nelinistit de propria sa cutezanta. De asemenea, ca sa se linisteasca, el aplica si se ataseaza de diferite ritualuri care-i ritmeaza ziua. Fie ca este vorba de asezarea mesei, de baie sau de culcare, aceste ritualuri merita atentia si respectul parintilor.
Pe de o parte, ele il linistesc pe copil: cu toate intamplarile dintr-o zi, mica lui lume ramane aceeasi, imuabila si fidela. Agresivitatea lui nu a distrus nimic, reperele lui sunt la locul lor.
Pe de alta parte, ele sunt o buna formula de compromis intre copil si parintii lui: copilul este activ, el vegheaza la buna executare a ritualului si controleaza cu rigurozitate desfasurarea lui; parintii, gratie acestui mijloc, isi indreapta copilul acolo unde doresc ei, la masa, in baie sau in pat.
Temperamentul copilului de optsprezece luni este foarte derutant. El se poate agata cu incapatanare de o dorinta sau de o idee si aveti impresia ca nimic si nimeni nu-l va face sa-si schimbe parerea. In alte momente, este inconstant, agitat si nu poate sta locului. Alearga ca un catelus, ca si cum ar vrea sa-si epuizeze prea-plinul de energie.
Uneori pare foarte sigur de el si-si revendica independenta, dar dupa putin timp este cuprins de temeri: ii este frica de intuneric, de insecte, ii este frica sa nu cada, iar parintilor le este greu sa-l linisteasca si sa-l faca sa se simta din nou in siguranta.
Ceea ce nu inseamna ca trebuie sa feriti copilul de toate experientele usor riscante, si sa-l supraprotejati. A va petrece timpul urmarindu-l si prevenindu-l mereu: "Atentie, o sa cazi, o sa te lovesti, o sa te murdaresti" etc, nu numai ca nu-l ajuta sa-si formeze un adevarat simt al pericolului, dar contribuie la formarea imaginii periculoase despre lume, in care nu va sti niciodata sa reuseasca si sa-si dovedeasca aptitudinile.

DEZVOLTAREA FIZICA

Copilul continua sa exploreze si sa profite de posibilitatile pe care i le ofera echilibrul global al corpului sau. El merge cu spatele, se asaza singur pe scaun, se ghemuieste, apoi se ridica, escaladeaza.
Toate acestea duc la asumarea riscurilor si uneori la supraevaluarea capacitatilor sale. Cum coordonarea motrice si simtul echilibrului sau nu sunt inca perfecte, copilul cade des. De aceea, este important ca locul unde traieste copilul sa fie destul de sigur, ca sa nu tremuram pentru el si sa nu trebuiasca sa-i infranam elanurile.
Cu ajutorul mainilor, copilul stie acum sa faca la revedere, bravo si sa construiasca un turn din trei cuburi. Unii copii au deja o mana preferata, in timp ce majoritatea sunt inca ambidextri si se servesc alternativ de mana dreapta si de cea stanga.

LIMBAJUL
Limbajul copilului de un an si jumatate este alcatuit dintr-un amestec de atitudini, intonatii, gesturi si cuvinte cu sensuri multiple. Copilul foloseste limbajul ca sa comunice, sa ceara, sa refuze. De altfel, cuvantul pe care-l pronunta cel mai des este "Nu". Acesta nu marturiseste totdeauna un refuz real, dar are sensul de "Sunt de acord cu tine, cu conditia sa aleg eu insumf . A spune "nu", inseamna, inainte de toate, a-si afirma existenta.
Limbajul difera mult de la un copil la altul. Unii nu vorbesc aproape deloc, altii au vreo douasprezece cuvinte la dispozitie, iar altii construiesc deja propozitii din doua cuvinte ("Tata plecat", "V(r)eau bobo", "Nu nani"...). Aceste diferente au putina importanta pentru viitor.
Aproape toti copiii, insa, stiu sa recunoasca si sa arate multe desene pe care le numim cand ei rasfoiesc o carte cu poze. De asemenea, aproape tuturor le place sa repete mereu, ca un ecou, cuvinte sau fraze pe care le-au auzit.
Lucrul acesta are pentru ei o valoare de antrenament in pronuntare. Caci, chiar daca nu este pronuntat perfect, este tot ce poate copilul sa faca mai bine pentru moment. Este deci inutil sa repetam cuvantul, fiind suficient sa-i spunem forma corecta in raspuns, pentru a se intipari progresiv in mintea copilului.
Pe de alta parte, daca pentru a desemna obiecte si actiuni, copilul foloseste mai degraba cuvinte "de copil" decat cuvinte adevarate, acest lucru se intampla din cauza varstei sale. Dar si din cauza adultilor de la care le preia si le integreaza apoi in vocabularul sau. Un copil care nu ar auzi vorbindu-se decat astfel: "Bebelusul are buba la manuta", nu ar invata niciodata sa vorbeasca in mod corect.
> A vorbi copilului normal si simplu este cel mai bine. Parintii care completeaza experientele noi ale copilului lor folosind cuvinte noi si potrivite pun la dispozitia lui un vocabular bogat, de care se va folosi peste cateva luni.

SOCIABILITATEA
Relatiile copilului cu egalii sai nu sunt chiar fara probleme. Daca inca nu ati facut-o, este bine sa-i integrati intr-un grup de copii de varsta lui; dar trebuie sa va asteptati sa inteleaga ce inseamna respect si atentie. In general, el nu se joaca, inca, cu un alt copil, decat daca are nevoie, ca sa se balanseze, de exemplu.
Cu un comportament egoist, el prefera mai degraba sa primeasca sau sa ia, decat sa dea. Gaseste ca este normal sa aiba totul pentru el si nu tine cont de dorintele celorlalti. Uneori isi cauta prietenii, alteori ii hartuieste, ii ignora sau ii loveste.
Prefera prezenta adultilor si ii place in mod special sa le imite comportamentul in jocul lui. Dar, in aceasta perioada, tatal ocupa un loc din ce in ce mai important. Copilul ii cauta compania si refuza deseori sa doarma fara sa-l fi vazut un moment seara. Baietilor, ca si fetelor, le place sa faca taraboi cu tatal lor si apreciaza forta si bruschetea lui.
In schimb, fug, in general, daca sunt luati in brate sau sunt sarutati fara sa doreasca. Mangaierile dureaza putin cand esti atat de activ!
JOCURI SI JUCARII
Jucariile favorite la varsta aceasta sunt jocurile puzzle foarte simple, bilele colorate, care se pot insira pe ata, si jocurile cu piese de incastrat. Dar preferatul pentru mai multe luni de-acum incolo ramane telefonul din plastic, pe care copilul poate fie sa-l tarasca pe jos, fie sa-l foloseasca pentru a exersa limbajul si conversatia.

Copilului de un an si jumatate ii place sa foloseasca unelte asemanatoare cu cele ale adultilor si sa desfasoare jocuri de imitatie: bate cuie, matura etc. Poate acum sa sufle si sa aspire si o face cu placere cu un pai, un balon sau un fluier. Turnurile pe care le construieste din cuburile sale sunt din ce in ce mai inalte, iar bucuria lui este la fel de mare, fie ca le inalta, fie ca le darama.
In fine, ii place foarte mult sa mazgaleasca cu creionul sau carioca. Acum, cand a inteles legatura dintre gest si efect, el ar desena peste tot: pe pereti, pe masa etc.
Lucrul acesta cere supraveghere, dar puteti pune la dispozitia copilului o suprafata de perete - de exemplu, in camera lui sau in bucatarie - pe care o veti acoperi cu o coala mare (gen fata de masa din hartie) ce trebuie schimbata des.



In general, este intotdeauna mai usor sa-l faceti sa respecte o interdictie daca ii oferiti o alternativa interesanta.





Politica de confidentialitate
Copilasul.com - portalul parintilor si al copiilor - home | contact | parteneri
Home - Copilasul.com Contact