Vom reveni in discutia privind trimestrul urmator asupra problemei, atat de frecvent evocate de parinti, despre copilul care "nu mananca nimic". inca de acum, este important sa spunem unele lucruri despre pofta de mancare a copilului care, daca ar fi fost mai bine cunoscute, ar fi evitat multe conflicte la orele de masa.
Daca un copil are mai putina pofta de mancare pentru ca este bolnav, orice mama este gata sa-l inteleaga si sa accepte... numai sa nu dureze prea multa vreme. Dar sa nu-i fie foame si sa fie perfect sanatos, este inadmisibil si o nelinisteste mai mult pe mama. Aceasta chiar daca totul merge bine pentru copil, care reactioneaza ca orice copil normal constituit si a carui curba de crestere nu inregistreaza nici o scadere. Pana aici, nici o problema, decat pofta de mancare variabila. Dar, daca parintii nu admit lucrul acesta si se nelinistesc, vor aparea adevaratele probleme.
De asemenea, trebuie bine intelese urmatoarele lucruri: e7c292ed91xnm
■  incepand cu varsta de un an, pofta de mancare a copilului se diminueaza, de
asemenea si nevoile sale. Acest mecanism este fiziologic normal.
Pe de alta parte, copilul are preferinte alimentare mai nete si este capabil sa le manifeste. Acestea sunt insa schimbatoare si un fel care i-a placut saptamana trecuta poate sa fie refuzat astazi.

■  Pofta de mancare poate fi variabila de la o masa la alta, de la o zi la alta, si toate acestea fara un motiv aparent. Este inutil sa va nelinistiti: copilul o va recapata la masa urmatoare sau in ziua urmatoare. Este mai bine sa respectati aceste fluctuatii si sa lasati copilul sa manance in functie de apetitul lui. El singur isi cunoaste cu adevarat nevoile si dorintele.

■  Fanteziile sale culinare pot determina copilul sa vrea sa inceapa cu branza si sa sfarseasca cu morcovii. Ei si? Daca nu faceti caz de lucrul acesta, totul va reintra repede in ordinea sa fireasca.

-  La varsta copilului dumneavoastra, puteti sa lasati deoparte proiectele de meniuri ideale date in patru mese echilibrate pe plan dietetic. Le veti aplica mai tarziu, daca totul merge bine.

Copilul nu are nici un chef sa tina cont de proteine, de vitamine si de saruri minerale, chiar daca pregatiti pe indelete ficatul de vitel si crema de telina. Ii plac anumite feluri de mancare, anumite arome si ar manca bucuros aceeasi mancare zilnic.
Daca ceea ce mananca in douazeci si patru de ore este suficient in cantitate si calitate (medicul dumneavoastra va putea sa va informeze asupra acestui lucru) ca sa fie sanatos si sa creasca bine, lasati deoparte meniurile elaborate si nelinistea.
Daca-i plac sardelele in ulei pe o felie de paine prajita cu unt, este inutil sa va zbateti sa-l faceti sa manance portia de peste cu unt topit. Si daca nu mananca bine decat cand ciuguleste din felurile meniului familiei, incetati sa-i mai faceti mancare pentru bebelusi. ■ Copilul dumneavoastra traverseaza o faza de opozitie si de afirmare a personalitatii: ar fi de mirare ca mesele sa scape de acest lucru. La varsta aceasta, anumite refuzuri ale hranei, care seamana cu o lipsa de pofta de mancare, sunt motivate de dorinta de a-si marca opozitia. Pe acest plan, copilul intelege repede ca este intotdeauna castigator. Astfel isi va lua revansa impotriva tuturor interdictiilor si obligatiilor care ii sunt impuse.
Singura solutie este sa nu intrati in joc. "Nu vrei sa mananci? Nu este grav, vei manca mai bine deseara". Si luati farfuria. Este greu? Da, bineinteles, fiindca este atat de departe de impulsul matern profund si instinctiv, potrivit caruia hranirea copilului este indatorirea primordiala si esentiala, cea care exprima cel mai bine dragostea pentru cel pe care-l iubiti...

Masa: ce este nou? Lipsa poftei de mancare Igiena: semnificatia el