Planta sfanta a druizilor
Fructele, divers si viu colorate, solitare cand sunt mari, adunate
in grape sau ciorchini, cand sunt mai mici, si pastrate si
peste iarna, cand culoarea lor face un contrast izbitor cu albul
imaculat al zapezii, isi semnalizeaza de la distanta prezenta.
Pielita colorata, miezul dulce sau fainos al fructului reprezinta o momeala
irezistibila. Ea ascunde samanta care asigura perpetuarea speciei.
Si aceasta samanta trebuie sa fie transportata cat mai departe
de parinti, pentru a evita concurenta vitala. A-cest oficiu si-l asuma
in mod involuntar pasarile care, consumand partea carnoasa
a fructului, raspandesc, fara voia lor, semintele.
Dintre plantele omitochore (care se folosesc de pasari pentru raspandirea
semintelor) cea mai vestita este vascul (Viscum album).
La popoarele vechi, si in special la populatiile celtice, vascul
era considerat planta sacra. Prezenta acestei tufe vesnic verzi, aninata
in copaci, era considerata de profetii acestora, druizii, ca un
semn al zeilor, iar pasarea care ii dadea tarcoale - un trimis
al cerului.
Fara indoiala ca vascul prezinta un deosebit interes stiintific.
Viata lui de semiparazit face in continuare obiectul unor cercetari
stiintifice, iar complexa relatie parazit-gazda inca nu este complet
limpezita. Nu mai putin interesanta este calea prin care acesta se raspandeste.
Vascul infloreste toamna tarziu si rodeste in
miezul iernii, cand hrana pasarilor este rara si saraca. Fructele
sale sunt nisie boabe alb-galbui, asemanatoare unor perle asezate cate
trei la locul de insertie a frunzelor.
Carausii lor sunt mierlele si sturzii negri (Turdus viscivorus), care
le consuma cu predilectie. Daca boabele vascului ar fi fost ca ale
celorlalte specii, neamul acestui interesant semiparazit ar fi disparut
de muli. Semintele imprastiate pe pamant, o data cu resturile
mancarii, nu ar fi putut incolti, stiut fiind ca vascul
nu poate trai daca nu gaseste o ramura-gazda de care sa se prinda. Si
totusi el puiaza pe ramurile alaturate si pe copacii vecini.
Care este explicatia acestui fenomen ce i-a framantat multa vreme
pe oameni? Inventivitatea de chimist a vascului a asigurai continuitatea
vietii lui de semiparazit. Semintele sunt imbracate intr-o
substanta cleioasa. Cand mierla consuma carnea dulceaga, semintele
i se incleiaza pe cioc. Pasarea nu se sufera murdara si atunci isi
curata ciocul frecandu-l de o creanga vecina. Invelisul vascos
si lipicios adera cu usurinta la scoarta, asigurand astfel semintei
mediul de dezvoltare.
Capcane florale
Algele ucigase
Plante electrice
Albina versus bondarul |
|