HELIOTROPISMUL VEGETAL SI CONSTRUCTIILE
Arhitecţii au studiat cu atenţie mişcarea heliotropică a florii-soarelui (Helianthm annuus), care asigură o solarizare egală a capitulului, cu scopul găsirii unei soluţii pentru iluminarea naturală a tuturor apar¬tamentelor unui bloc, în tot cursul zilei.
în acest caz, natura nu poate fi copiată. Trebuia găsit un echivalent tehnic al helio-tropismului.
Primul care deschide campania con¬struirii unor locuinţe care să urmărească mişcarea aparentă a Soarelui a fost marele arhitect francez Le Corbusier. El a creat o adevărată şcoală care a adus cele mai în¬drăzneţe soluţii: construcţii pedunculate, cu apartamente dispuse în formă de corole, cărora li se imprimă pe cale mecanică o mişcare circulară perfect sincronizată cu cea de rotaţie a Pământului; blocul paralele pipedic cu apartamente înzestrate cu ferestre mari doar pe o latură şi plasat pe role care ii permit o rotire continuă; clăd^ cu bază mobilă, a căror mişcare rotatorje în jurul izvorului de .lumină este asigura;-de celule fotoelectrice.
In toată lumea au fost create şcoli de arhitectură care valorifică heliotropismul
în Italia, arhitectul Camparelli împru. mută principiul însoririi prin distribuţia spiralată a apartamentelor, aplicându-l la 0 clădire de 13 etaje în Complexul Santa Mă-rinella din Roma.
Arhitectul sârb A. Mutniacovici a pro-iectat şi executat la Hollywood un pavilion în forma unei flori lamelare ale cărei "pe-tale\" se ridică şi coboară automat în func¬ţie şi de acţiunea soarelui.
în sfârşit, în proiectele arhitectului polonez J. Lubiecz-Nyez clădirile sunt dis¬tribuite în spaţiu în aşa fel încât soarele să pătrundă în fiecare apartament. Această rezolvare a primit denumirea de "arhitec¬tura crinului alb\".
Le Corbusier îşi manifesta speranţa că în cursul secolului al XXI-lea construcţiile vor beneficia, în tot timpul zilelor însorite, atât de lumina solară, cât şi de helioenergia care va înlocui treptat combustibilii clasici în gospodărie şi în încălzirea caselor.
