CINE ESTE COPILUL DE LA 33 DE LUNI LA 3 ANI?
PERSONALITATEAIn
vorbirea de acum bine construita si mai comprehensibila a copilului
de aproape trei ani, multe fraze incep cu:
"Eu...". Lucrul
acesta dovedeste cine este el in perioada aceasta:
un baietel sau
o fetita care se cunoaste bine pe sine si tine sa fie respectat(a).El
stie de ce anume este capabil fizic si intelectual, stie cine este si
se include intre membrii familiei sale. El stie ce anume ii apartine
si face mereu inventarul lucrurilor sale si al celor de care nu are
voie sase atinga. Este mandru de el, chiar foarte mandru si se lauda
prietenilor cu masina tatalui sau sau cu pantofii rosii ai mamei sale.
Stiindu-se
o fiinta diferita de altii, el isi verifica puterea asupra celorlalti,
ceea ce se poate traduce prin capricii repetate. In unele momente, se
arata ascultator si fermecator, iar in altele poate fi autoritar si
inflexibil.
Nu numai ca ar vrea sa decida pentru el, dar si pentru
altii. Cum ii este inca greu sa accepte sa negocieze sau sa astepte,
el se refugiaza uneori in crize de furie sau de impotrivire. s1f785sb51cvc
Ah,
cum i-ar placea sa decida singur si sa faca singur tot ce-l priveste!
Dar simte cat este de mic si de dependent de adult. Aceste sentimente
contradictorii nu sunt usor de rezolvat si nu trebuie sa va mirati daca
pare, deseori, schimbator si daca-si petrece timpul contrazicandu-se
pe el insusi.
Nu este usor de gasit cea mai buna atitudine. Trebuie sa urmati
doua directii.
Una
consta in
a avea incredere in el, a-i respecta dorinta de libertate
si a-l lasa sa se descurce in tot ce e pe masura capacitatilor sale. Ii place sa fie considerat mare si sa i se incredinteze responsabilitati.
Nici vorba sa-l mai numiti
"bebelusul meu"!
Cealalta
directie consta in
a-i oferi un cadru stabil si sigur. Cu toate
ca nu-i place s-o spuna, copilul de varsta aceasta stie cat de mult
are inca nevoie sa fie ocrotit si indrumat. Ii apreciaza pe adultii
capabili sa reziste capriciilor sale, care nu-i satisfac toate mofturile
si impun limite rezonabile impulsurilor sale. Tocmai lucrul acesta il
linisteste. De asemenea, nu trebuie sa abandonati o atitudine educativa,
intiparita cu un anumit grad de fermitate, atunci cand este necesar.
Catre
doi ani si jumatate (pentru altii, trei ani), copilul are nevoie de
experiente mai bogate si de un anturaj mai larg.El
vorbeste corect, a devenit autonom in ceea ce priveste corpul sau, stie
sa se situeze intr-un anturaj social complex: este pregatit pentru gradinita.
DEZVOLTAREA
FIZICASimtindu-se
din ce in ce mai mult in largul sau, copilul alearga acum mai usor,
cade putin si nu se mai loveste. Este capabil sa-si insoteasca familia
in plimbari relativ lungi, facute pe jos, fara sa simta nevoia de a
fi dus in brate. Mananca si bea fara sa se murdareasca. Este capabil
sa se imbrace singur, chiar si atunci cand trebuie sa-si incheie nasturii.
Numai sireturile ii mai ridica ceva probleme. Cel mai des, pentru toate
activitatile care cer precizie, se foloseste de o anumita mana.
LIMBAJULIn
permanenta curios de orice,
copilul pune multe intrebari, carora
nu este intotdeauna usor sa li se raspunda, intrebari care dovedesc
nivelul sau de reflectie si de inteligenta.
"De ce... ?"devine
punctul de plecare pentru numeroase conversatii. De ce-urile se inlantuie
unele de altele, pana cand adultul nu mai are, in general, raspuns pentru
eie. Copilul isi va da seama ca adultul nu stie tot, ceea ce va fi o
alta descoperire importanta.
El,
care n-a invatat niciodata gramatica, vorbeste limba sa materna cu o
precizie si o corectitudine pentru care multi straini vor invata ani
de zile inainte de a o stapani la fel (daca o vor stapani vreodata).
Varsta
de trei ani
este de asemenea perioada cuvintelor copilaresti. Marcate
de poezie, ele exprima modul in care functioneaza gandirea copilului
si in care isi invata limba.
Cum este foarte sensibil la magia cuvintelor si a sonoritatii lor,
este
momentul sa-i cititi poezii, sa compuneti impreuna cu el si sa va jucati
cu cuvintele. Mai ales rimele il amuza mult si ii place sa se joace
cautand toate cuvintele cunoscute care se termina cu un anumit sunet.
Vocabularul
sau se imbogateste cu "cuvintele urate" (care in general nu sunt
inca "injuraturi"), mai repede cand este la gradinita.
"Pipi,
caca, buda", il fac sa se prapadeasca = de ras si va fi foarte
surprins sa afle ca si parintii iui le cunosc!
SOCIABILITATEANumarul
incaierarilor scade pentru ca limbajul, ameliorandu-se, le permite sa
rezolve multe din conflicte si pentru ca raporturile intre copii se
caracterizeaza acum prin
mai multa cordialitate.A-si
astepta randul, a nu fi primul servit, nu mai este o incercare grea
sau o atat de mare nedreptate. A imparti cu cineva devine posibil si
chiar dorit uneori.
Jocurile
copiilor se desfasoara deseori
in grupuri mici. Pe cand, nu de
mult, toti voiau sa decida si faceau in asa fel incat grupul sa "explodeze",
acum se desemneaza un sef de grup, un lider. El este recunoscut astfel
de egalii sai. Va fi cel care are mai multa energie si idei si cel care
este capabil sa faca sa functioneze jocul, mentinand coeziunea grupului.
JOCURI
Sl JUCARIIToate
jocurile sugerate in discutia privind trimestrele precedente raman valabile,
iar copilul se joaca din ce in ce mai bine. Jocul puzzle contine mai
multe piese, iar constructiile lui sunt mai complexe.
In
jurul varstei de trei ani, copilul intra de fapt in
varsta imaginatiei.
El isi inventeaza povesti, prieteni imaginari, aventuri extraordinare.
Uneori, el nascoceste un insotitor, uman sau animal, caruia Ti da un
nume, un caracter, o viata proprie. Este greu sa va dati seama in ce
masura crede cu adevarat toate acestea, atunci cand ii constrange chiar
si pe parintii sai sa intre in joc. In alte momente, el se cufunda total
intr-un
joc de imitatie si se crede, rand pe rand, pompier, dansatoare,
cowboy, mama, totul cu o mare convingere.
De
fapt, nu se lasa pacalit de jocurile sale si stie bine ca nu se afla
in lumea reala. Dar lucrurile nu sunt pentru el la fel de transante
ca pentru noi, in asa fel incat
realul si imaginarul par uneori sa
se intrepatrunda. Copilul nu "minte" cand spune ca a vazut
un urs pe strada sau ca pisica din plus a varsat paharul: el infrumuseteaza
pur si simplu realitatea, pentru a o face conform dorintelor sale.
Daca vreti sa faceti o bucurie mare unui copil de varsta aceasta,
puneti-i la dispozitie
un spatiu de joc care sa nu fie decat al lui,
care sa-i serveasca drept cadru al aventurilor sale imaginare. Daca
aveti loc, un colt al pivnitei sau al podului va fi binevenit. Aveti
gradina? Amenajati acolo o cabana sau un umbrar. Daca nu, un simplu
cort de indieni sau o casuta din carton, instalate in camera, vor rezolva
foarte bine treaba. Se va simti la el acasa, isi va ascunde acolo comorile
si va face, cu ajutorul imaginatiei, calatorii minunate.
|
Cine este copilul de la 33 de luni la 3 ani?
Prima zi de gradinita
Climatul educativ |
|