y1x1522yr38xoe

Daca pana acum era sociabil si curajos, incercandu-si mereu puterile, in luna a opta, copilului incepe sa-i fie frica de tot ce-l inconjoara: obiecte si persoane. De indata ce se apropie un strain, se lipeste de dumneavoastra. I se vorbeste? Se rasuceste. Daca strainul se uita prea direct spre el, incepe sa planga, sau chiar sa tipe, mai ales daca acesta izbucneste deodata intr-un hohot de ras sau stranuta puternic. Nu obisnuia sa reactioneze dimineata cand il lasati singur? lata ca acum izbucneste in plans si pare disperat.
Pe langa aceste lucruri, din fericire, se consoleaza foarte repede. Cand strainul se indeparteaza, si el redevine vesel si jucaus. Cand este in siguranta acasa, inconjurat de cei pe care-i iubeste, incepe din nou explorarea si-si perfectioneaza metodele de a se deplasa singur. Prefera sa se catere sau sa mearga in patru labe? Esentialul este sa atinga tot ce intalneste in cale... Nu toti copiii traiesc cu aceeasi intensitate aceasta atitudine de frica fata de straini si de cautare disperata a mamei. La unii dintre ei, aceasta criza va fi scurta (cinci sau sase luni) sau abia observata. La altii, aceasta faza va putea incepe mai tarziu, dar poate sa dureze un an. Vom vedea ca variatiile individuale ale datei inceputului acestei faze, ale duratei si intensitatii, sunt absolut normale. Dar ele depind de copil, de caracterul lui. De asemenea, ele depind de modul de viata si de modul de ingrijire a bebelusului.
In general, se observa ca cei care sunt ingrijiti permanent, de mai multe luni, la cresa sau de catre o asistenta medicala, traiesc aceasta criza intr-un mod mai discret: s-au obisnuit cu figuri noi, sunt foarte sociabili si au invatat treptat ca, desi mama pleaca, o va revedea putin mai tarziu.

CARE SUNT MOTIVELE SCHIMBARILOR CE INTERVIN LA BEBELUSII DE ACEASTA VARSTA?
Exista mai multe motive.

-  Copilul este in faza de explorare a ceea ce-l inconjoara. Acest lucru culmineaza cu nevoia de a descoperi necunoscutul. Pentru asta, are nevoie sa se simta in siguranta si intr-un mediu familiar. Orice schimbare a acestui mediu, material sau uman, face lucrurile foarte dificile.

-  Bebelusul recunoaste din ce in ce mai bine figurile. Stie sa diferentieze persoanele si sa faca distinctia intre cunoscuti si necunoscuti. De aceea, pot sa apara noi nelinisti, care nu existau pana atunci.

-  Isi da acum foarte bine seama de plecarile mamei sale, dar inca nu este convins ca ea va reveni. Atunci cand ea se departeaza, plange, uneori cu disperare, pentru ca-i este teama ca o pierde. In cursul saptamanilor urmatoare, va invata ca ceva care dispare din campul lui vizual poate continua sa existe: printr-o analogie, intelege ca daca jucaria pe care nu o mai vede continua sa existe, atunci si mama continua sa existe si va reveni. Astfel, temerile lui se vor potoli incetul cu incetul.

CE PUTEM FACE CA SA AJUTAM COPILUL?
■  Tineti-I strans lipit langa corp atunci cand se lipeste de dumneavoastra, dati-i impresia ca il protejati si nu lasati persoanele necunoscute lui (fie si rude!) sa-l imbratiseze sau sa se apropie prea mult.

-  in prezenta unui necunoscut, lasati-i copilului tot timpul ca sa faca el insusi demersul spre celalalt si sa se apropie de el atunci cand se va simti suficient de "curajos". Nu-I fortati niciodata.
■  Jucati des cu el jocuri care-l ajuta sa-si imagineze permanenta obiectului: de-a v-ati ascunselea cu obiectele sau cu oamenii, marionetele, "Unde este ursul? Cucu, iata-l", jucarii care se arunca si revin.
■  Este de preferat sa evitati sa-l dati in ingrijirea unei alte persoane intre opt si douasprezece luni. Este perioada cea mai dificila: se simte abandonat si inca nu stie ca veti reveni. Daca nu puteti proceda altfel, lasati-i copilului o perioada de adaptare (este absolut necesara!) si incercati sa-l faceti sa inteleaga situatia.
In concluzie, sa stiti ca in luna a opta sentimentul de teama este normal, si ca inseamna inceperea unei noi etape a dezvoltarii. El va trece usor, daca sunteti alaturi de copilul dumneavoastra ca sa-l linistiti si sa-i redati increderea.