CONCLUZII VIS-Ŕ-VIS DE PRIMA VARSTA
V-am indicat ceea ce trebuie să faceţi cu nou-născutul şi ceea ce trebuie să evitaţi. Am încercat să vă dau o idee generală despre copil şi prima sa vârstă.
Ce a învăţat?
Dacă l-aţi hrănit de câte ori i-a fost foame, ştie că lumea este un loc unde este bine să te afli - un loc în care apetitul este satisfăcut rapid.
Dacă l-aţi mângâiat, ştie că este iubit în unicul fel care îi este la îndemână: prin reconfortul contactului fizic.
Dacă aţi răspuns lacrimilor sale ca la un mesaj urget pe care vi-l adresează, ştie că îi săriţi în ajutor ori de câte ori are nevoie.
Dacă a cunoscut dragostea caldă a unei mame care a răspuns tuturor necesităţilor sale fundamentale, a putut face experienţa primelor contacte afective profunde cu o altă fiinţă umană. Aceasta îl pregăteşte pentru raporturi sociale satisfăcătoare.
Dacă mama şi alţi adulţi l-au supus unor stimulări senzoriale şi intelectuale variate, atunci a descoperit că lumea este un loc minunat şi fascinant şi nu o închisoare tristă şi lugubră. Stimulările senzoriale şi intelectuale, adăugându-se libertăţii de explorare a propriului univers, favorizează dezvoltarea precoce a capacităţilor sale intelectuale. De asemenea a acumulat o mare doză de incredere şi de optimism vis-ŕ-vis de lume şi de el însuşi. Această încredere de bază formează lentila celui mai important sistem optic, care este conştiinţa de sine sau egoul.
În momentul în care părăseşte această vârstă a primei copilării, acest sentiment de încredere îi va da cea mai bună pregătire posibilă pentru cea de-a doua etapă: primii paşi.
